Atelier „Case din baloți de paie”

Atelier „Case din baloți de paie”

Învață în detaliu cum să-ți construiești corect o casă din baloți de paie ieftină!

       În ultimii 2-3 ani, partea mai frumoasă a industriei imobiliare se pare că se dezvoltă cu pași repezi. Mai repezi decât înainte, Care este partea mai frumoasă a industriei imobiliare? Păi cea a caselor ecologice…sau caselor naturale, pentru cei care înțeleg diferența. 

Atunci când vorbim de construcțiile ecologice din România, construite după anul 2010. putem spune acum după 14 ani, că cele mai râvnite sau îndrăgite tehnici de construire au fost casele din baloți de paie, casele din lut, renovările caselor tradiționale, vechi (tot cu soluții naturale) și într-o oarecare măsură casele din „cânepa beton” (în engleză „hempcrete”).

         Dacă la un moment dat părea că interesul pentru casele din baloți de paie a scăzut – oamenii orientându-se spre diferite tehnici de construire cu lut (saci umpluți cu pamant sau COB de cele mai multe ori) – în ultimii 2-3 ani au apărut mai mulți producători de panouri de paie.

           Casele cu pereți din panouri de paie au stârnit mai mult interes, probabil pentru că este un produs prefabricat și pentru că găsești specialiști implicați, dar și pentru că acest sistem constructiv are și alte avantaje….însă este un sistem care nu neapărat ajută omul de rând…..din punct de vedere financiar.

        Până la urmă, o casă ecologică ar trebui să fie SĂNĂTOASĂ, EFICIENTĂ ENERGETIC, NON-POLUANTĂ dar și ECONOMICĂ (ca să nu spunem nepărat ieftină, dar putem spune și asta)!

        Ei, la atelierul organizat în luna august, încercăm să venim în ajutorul celor care doresc să învețe în detaliu cum pot să-și construiască o adevărată casă ecologică, naturală, folosind o structură de lemn și baloți de paie cu rol de element de zidire dar și termoizolație în același timp. Bineînțeles că invitați sunt și arhitecți interesați, viitori posibili constructori, dar și beneficiari care ar angaja personal insă care doresc să știe în detaliu cum se construiește corect o astfel de casă.  

Așadar, vă invităm la un atelier de 5 zile cu tema principală a caselor din baloți de paie. Iată detaliile : 

      Ce ai învăța ? Cam tot ce ține de casele din baloți de paie (tipuri de fundații, cum să faci structura în mod corect, cum fixezi baloții, cum pregătești peretele pentru tencuit, cum îl tencuiești, cum instalezi cablurile electrice și cele sanitare…..în principiu tot ce ține de o casă din baloți de paie). Însă, cu siguranță se vor atinge și  subiecte generale despre construcțiile ecologice. Atelierul este gandit în asa fel, încât practic, cel puțin demonstrativ să poți experimenta cele învățate și în mod practic.

     Ce găsești la locație? Este terenul privat al unei familii care tinde spre autosustenabilitate din punct de vedere al hranei, dar și al utilităților. Vei putea vedea efectiv cum trăiește o astfel de familie și care sunt soluțiile aplicate pentru un astfel de trai (permacultură, forest garden, offgrid). Vei putea vedea o căsuță din lut, construită cu scop experimental (acoperiș autoportant, pereți saci umpluți cu pământ, etc.) , dar și o casă mare, în construcție gen „hobbit” (din puctul nostru cea mai ecologică construcție) din care poți trage multe concluzii sau să faci asemănarea cu o casă din baloți de paie. Nu în ultimul rând, vei putea vedea o casă (50 mp) din baloți de paie, cu acoperișul pus, pe care vei putea exersa tencuitul cu lut și/sau tencuitul cu tencuială cu var.

    Cine te va învăța? Cel care te va învăța tot cea ce te interesează in domeniul caselor ecologice, mai ales al celor din baloți de paie, dar și despre stilul de viață sus amintit, va fi Németh János, cu vastă experiență în toate acestea. Despre János puteți citi AICI, iar principalele lucrări la care a participat le puteți vedea AICI!  De asemenea, evenimentul va avea un invitat surpriză, care va povesti despre propria experiență cu privire la casele din baloți de paie. Fie beneficiar, fie producător și constructor de case din panouri de paie.

Iată mai multe detalii despre atelier : 

  • Locația : Ghindari, județul Mureș (Coliba Verde pe Google map)
  • Perioada de desfășurare : Atelierul se desfășoară de luni până vineri, 5-6-7-8-9 august 2024.  Se poate sosi duminică, 4 august după ora 17.00 (instalare cort, acomodare) și se poate pleca sâmbătă, 10 august până la ora 12.00. Programul începe zilnic de la ora 09.00, după micul dejun și ține până la ora 17.00-18.00 cu pauzele aferente, inclusiv cea de 1.30h pauza de masă, de la prânz. După program există posibilitatea de vizitare diferite obiective turistice interesante din zonă. 
  • Cazarea : se va face la corturile personale, aduse de catre participanți
  • Masa : oferim un prânz bogat cu două feluri, pregătit local, cu grijă față de vegetarieni. Deseori rămâne și pe după masă. Pentru micul dejun și cină există posibilitatea de a cumpăra hrană din magazinele din zonă. Există posibilitatea de a încălzi sau fierbe apă, ceai, cafea, șă vă pregătiți ochiuri, crenvuști, etc…
  • Numărul participanților : 10+2 (s-a suplimentat cu doua locuri….mai este un singur  loc disponibil )
  • Costul de participare : 1500 lei/persoană peste 18 ani, 600 pentru copii cu vârsta intre 10 și 18 ani, iar pentru copii sub 10 ani este gratis. În cazul înscrierii se va plăti un avans de 350 lei nerambursabil. 
  • Alte detalii : acces ușor cu masina (parcare lângă teren), există semnal GSM relativ bun (pentru convorbiri și navigare net) în rețelele Digi, Orange și Vodafone, frigider nu este, apa potabilă din fântână sau se aduce de la izvor, nu este frigider, noaptea nu se poate consuma curent electric în exces (doar becurile de la bucătăria de vară, telefoanele se încarcă în timpul zilei), nu putem primi animale de companie. Terenul este într-o vale împădurită, cu pârâu și pădure în apropiere. Terenul de 1 ha este înconjurat cu gard electric, chiar două rânduri, între cele două rânduri patrulând 4 câini de talie mare (pe durata atelierului fiind închiși pe un teritoriu mai mic și retras de participanți). Există duș exterior, solar, care în acea perioadă face față, cu apă caldă și toaletă compost, curată ordonată.
  • Mod de inscriere : după completarea formularului de mai jos, veti primi indicații prin e-mail. Vă veti putea considera inscrisi doar după trimiterea avansului.  Înscrierile se efectuează pe principiul „primul venit, primul servit”.
  • Contact : contact@colibaverde.ro / 0752653402

Pentru înscriere, vă rugăm să complegati formularul :

Soluții ecologice pentru renovarea caselor vechi

Soluții ecologice pentru renovarea caselor vechi

Din statisticile site-ului nostru, e-mail-uri și solicitările venite prin telefon, mi-am dat seama că a crescut foarte mult interesul față de renovarea caselor vechi, cu soluții ecologice. Asta imediat după ce a început…..”pandemia”. Deci, motivul este lesne de înțeles.

De ceva vreme mă gândeam să vorbesc celor interesați, dar neffind prieten cu contactul virtual, am tot amânat. Azi, 3 aprilie 2020 mi-am luat inima între dinți și am intrat pe YouTube într-o transmisiune live și am încercat să îmi expun experienta într-un timp cât mai scurt, dar și asa, a durat 43 de minute. Atașez filmulețul mai jos și sper să vă fie de folos. Dacă aveți întrebări, scrieți-le pe YouTube, sub filmuleț și vă voi răspunde cu mare drag, chiar și cu link-uri dacă e nevoie și se poate.

Video – Aplicarea și avantajele termoizolației din plăci de stuf

Video – Aplicarea și avantajele termoizolației din plăci de stuf

Cam de când am început să descopăr construcțiile ecologice îmi doream să încerc, să experimentez termoizolatia din stuf. Fie ele doar fire, fie plăci, fie rogojina. Acum, după câțiva ani, am deja mai multe lucrări cu acest sistem. Vreau să vă spun că ador să lucrez cu stuful. Este ieftin (chiar dacă îl importăm), poate fi chiar gratis (dacă avem timp și posibilitate de a-l culege), se regenerează foarte ușor și rapid, o găsești aproape oriunde în țară, se poate lucra ușor cu materialul și nu în ultimul rând, se finisează simplu, dar mai ales ieftin.

Recomand stuful (sub forma de rogojina) și în casele de lemn, acolo unde tencuiala nu aderă pe lemn. Se prinde foarte ușor pe lemn, cu capse mai mari (sau șurub și șaibe de exemplu) și se tencuieste. Atât tencuială de var cât și cea de lut aderă foarte bine pe stuf.

Acum am ajuns să reușesc să fac chiar și un material video, în care puteți vedea – cu explicațiile aferente – cum se montează și finisează un astfel de sistem, coeficientul termic dar si prețul (citiți descrierea filmulețului) Pe lângă filmuleț, vă atașez și un link, cu un articol tot de pe acest blog, în care se poate vedea cum se termizolează doar cu firele de stuf, fără a fi nevoiți să cumpărăm panourile. Dacă totuși doriți să cumpărați și nu vă descurcați, scrieti-ne pe contact@colibaverde.ro și încercăm să vă ajutăm

Link-ul este aici : http://colibaverde.ro/blog/stuful-termoizolatia-la-indemana-tuturor/

Mai jos atașez filmulețul iar dacă aveți întrebări sau nelămuriri, vă invit să scrieți în comentariu pe. YOUTUBE, sub filmuleț.

Soluții (impermeabile) pentru băile caselor ecologice

Soluții (impermeabile) pentru băile caselor ecologice

Am creat pe canalul YouTube un scurt montaj despre cum se pot impermeabiliza zonele umede din băile caselor ecologice. Știu că se pot spune mult mai multe, dar intenția a fost să prezint pe scurt cam ce soluții aleg cei care își construiesc case ecologice. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, scrieți liniștit în comentariu, sub filmuleț (pe YouTube) și vă răspund cu mare drag. Toate cele bune, János.

DIY – prepară-ți singur(ă) vopseaua de argilă. Rețete

DIY – prepară-ți singur(ă) vopseaua de argilă. Rețete

Alis – vopsea pe bază de argilă

Să vopsești cu vopsea naturală înseamnă aer mai plăcut în casă, pereți care respiră, culori mai vii, mai naturale și scade riscul de îmbolnăvire de la inhalarea materialelor chimice din care sunt compuse vopselele convenționale!

Am învăţat cum să facem un alis frumos, stabilizat cu pastă de făină fiartă, argilă şi pigmenţi. Aceeaşi reţetă poate substitui lutul natural cernut fin, dar pasta de făină are tendinţa de a închide culoarea originală. Pentru cei cu acces limitat la luturile din natură sau la selecţia culorilor, vă oferim o reţetă de alis de bază

sursă : www.theyearofmud.com

Reţetă pentru alis din pastă de făină

 Umpleţi o găleată de 18,75 litri cu 11,25 litri de apă şi 2 litri de pastă de făină fiartă. Adăugaţi părţi egale pudră din argilă de caolin alb şi nisip silicios fin de 0,2 mm sau alt nisip fin spălat (nouă ne place să adăugăm o cantitate de mică fină în nisip pentru o finisare mai strălucitoare). Amestecaţi până obţineţi o consistenţă fină, cremoasă. Pentru a ajuta argila să rămână în suspensie, adăugaţi o lingură de silicat de sodiu (un sirop clarificat pe care olarii îl folosesc pentru a menţine bucăţile de argilă în suspensie echilibrată). Adăugaţi orice pigment de culoare pregătit. Faceţi mostre de testare. Consistenţa trebuie să fie îndeajuns de groasă pentru a putea fi întinsă cu o bidinea sau cu un trafalet, fără să picure. Suprafaţa peretelui trebuie să aibă o structură poroasă, ca de piele de căprioară, pentru ca alisul să adere. De asemenea, trebuie să fie uscată şi să nu aibă praf. La fel ca în cazul tuturor vopselelor sau tencuielilor, aplicarea de sus în jos împiedică picurarea pe suprafaţa deja finisată. 
 Dacă este nevoie de două  straturi, permiteţi primului strat să se usuce complet înainte de a-l aplica pe al doilea. Atunci când stratul final are încă o consistenţă ca cea a pielii, poate fi raclat cu ajutorul unei mistrii flexibile din oţel inoxidabil sau folosind mişcări circulare mici, cu un capac de la recipientele pentru iaurt, aşa cum face Carole Crews. Este nevoie de puţină practică pentru a stăpâni tehnica ei (noi încă ne străduim!), dar încercaţi. Este o alternativă mai puţin costisitoare la mistriile din oţel inoxidabil. O altă tehnică de finisare este de a „tampona uşor” suprafaţa cu un burete de celuloză mare şi umed, folosind mişcări circulare pentru a corecta orice imperfecţiune făcută de bidinea. Aceasta se face cel mai bine atunci când ultimul strat de alis este încă proaspăt dar ferm. Întotdeauna alegeţi o zonă cu dimensiuni mici pentru a testa, înainte de a aplica totul pe întregul perete. Un strat sau două de grund simplu pe bază de cazeină poate proteja un finisaj cu alis.

Rețetă pentru 15 litri de pastă de făină fiartă

sursă : www.theyearofmud.com

Într-un recipient mare de 18,75 litri turnaţi 11,25 litri de apă la fiert. Într-un alt recipient adăugaţi 10 căni de făină albă de grâu la 3,75 litri de apă rece. Amestecaţi până la o consistenţă cremoasă. Când apa clocoteşte, turnaţi repede crema de făină amestecând continuu. Consistenţa se va transforma dintr-una de un alb opac, într-una îngroşată, translucidă, ca de jeleu. Noi preferăm să o mai fierbem câteva minute în plus, amestecând la fund cu o spatulă de cauciuc, rezistentă termic şi cu mâner lung, sau cu o lingură de lemn, până ce devine groasă ca o budincă. Luaţi de pe foc şi turnaţi într-o găleată de 18,75 litri. Acoperiţi găleata cu un capac şi depozitaţi-o într-un loc răcoros pentru a fi folosită ulterior

Rolul uleiului de In în construcțiile ecologice – informații, aplicare

sursa : ardec.ca

Atunci când vorbim de finisările unei case ecologice inevitabil, ajungem să ne dorim și ulei de in, mai exact, ulei din semințe de in. De ce, unde mai exact și cum anume aplicăm acest material, voi încerca să detaliez în cele de mai jos.

Unele informații de mai jos, le-am găsit într-un articol de pe site-ul https://www.revistadinlemn.ro

În loc să insist pe descrierea plantei, întrebuințarea acesteia, etc, în acest articol aș dori să pun accent pe uleiul de in ca și soluție în finisarea construcțiilor ecologice. Uleiul de in folosit pentru protecția lemnului se obține prin presarea semințelor de in maturate și uscate. Uleiul natural a fost sute de ani cel mai folosit material pentru protejarea lemnului folosit la interior, exterior sau pe ape. Mai tarziu, vopselele pe baza de ulei și pigmenți naturali erau folosite pentru vopsi totul – lemn, metal, pereții în baie sau în camere. Odată cu apariția vopselelelor alchidice, cu proprietăți foarte asemănătoare celor pe bază de ulei, acestea din urmă au fost aproape uitate.

Ca și uleiul de tung, uleiul de in pune în evidență frumusețea și desenul natural al lemnului dându-i un luciu satinat. Nu formează peliculă de aceea este foarte potrivit pentru finisarea mobilierului în stil rustic, al celui cu aspect natural. Esențe ca nuc, stejar, cireș, paltin sunt puse în valoare cu ajutorul uleiului.


De ce să alegem uleiul de in

uleiul de in pătrunde profund în lemn, oferind o protecție îndelungată
  1. nu ne afectează sănătatea așa cum o fac lacurile sau vopselele sintetice
  2. față de lacuri sau vopselele sintetice (care formează doar o peliculă pe suprafața lemnului și cedează, se exfoliază la îngheț dezgheț), uleiul de in pătrunde în interiorul lemnului și oferă o protecție mult mai sporită
  3. miros foarte plăcut față de materialele sintetice
  4. Este ușor de folosit și întreținerea este simplă
  5. Poate fi folosit în amestecuri cu alte uleiuri sau ceruri pentru obținerea unor produse de finisare cu calități superioare

Unde anume putem folosi uleiul de in

În domeniul construcțiilor ecologice, uleiul de in este folosit pentru tratarea lemnului, finisarea, impermeabilizarea podelelor de lut dar, în unele cazuri se aplică peste lut și în zonele umede, cum ar fi pe lângă o chiuvetă. Este foarte potrivit pentru finisarea bolurilor, cutiilor de bijuterii, obiectelor decorative, a mânerelor de cuțit sau de unelte. Pentru că este un produs natural se folosește la finisarea jucăriilor din lemn pentru copii. Uleiul de in este un foarte bun liant pentru pigmenți in cazul vopselelor pe bază de ulei. Puteți sa obțineți și singuri vopsele pe bază de ulei. In amestec cu creta formeaza un chit foarte rezistent care poate fi folosit și pentru repararea pereților. După uscare poate fi colorat fara probleme.

Ce fel de ulei de in să alegem

Ulei de in SICATIVAT

Într-o oarecare măsură îmi pare rău că trebuie să adug acest paragraf. Din punctul meu de vedere, este evident că vorbim de ulei de in PUR, fără alte adaosuri sintetice. Pentru că da, există așa ceva. Dacă cineva ar alege un material sintetic în detrimentul uleiului de in, motivul cel mai întemeiat ar fi că uleiul de in se usucă încet. Și noi, oamenii, ne cam grăbim. Nu stiu unde dar, ne grăbim întodeauna. Și așa ajungem să alegem lacuri sau vopsele sintetice (care ne afectează mediul înconjurător și sănătatea) sau ulei de in….sicativat! În cazul uleiului de in sicativat, uscarea mai rapidă este obținută prin adăugarea de substanțe chimice (derivați de cobalt sau mangan). Merită să mirosiți pe rând ulei de in sicativat și unul pur. Diferența vă va convinge în alegere.

Alte motive, hai să zic întemeiate, pentru care mulți aleg uleiul de in sicativat, sunt diferența de preț și faptul că îți ia ceva timp să găsești ulei de in pur. Găsești în România (mai mult prin internet) ulei de in pur, adus din Germania însă, pentru multi dintre noi, prețul lasă de dorit chiar dacă, calitatea este incontestabilă. Scrieti-ne la adresa de e-mail contact@colibaverde.ro și vă putem îndruma la o sursă de ulei de in pur, la un pret cat se poate de rezonabil.

Aplicarea uleiului de in (pe lemn)

  • pentru ca uleiul de in să pătrundă cât mai bine în interiorul lemnului, se încălzește în prealabil (până aproape la punctul de fierbere)
  • următorul pas este deschiderea porilor pe suprafața care urmează să fie tratată. Tot pentru o pătrundere cât mai adâncă. Acest lucru se face cu o hârtie abrazivă (granulație P1000) într-o singură direcție, pe lungimea fibrelor. Apoi, cu o cârpă moale sau pensulă moale se deprăfuiște
  • Aplicați primul strat de ulei cu cârpa, pensula sau trafaletul. Recomand materiale, pensule moi, cu firul lung
  • După 30-60 min, timp necesar pentru a fi absorbit, ștergeți excesul. Dacă nu-l indepărtați riscați să obțineți o suprafață lipicioasă Lăsați să se usuce între 12 și 24 ore. Pentru a fi siguri aplicați stratul următor a doua zi.
  • Înainte de a aplica al doilea strat, cu o hârtie abrazivă (granulația P120) șlefuiți fin pentru a îndepăra eventualele mici așchii, etc. Ștergeți cu o cârpă moale.
  • Aplicați încă 1-2 straturi de ulei. Nu aplicați stratul următor până când cel anterior nu este uscat. Stergeți de fiecare dată excesul .

Despre aplicarea uleiului de in pe podele de lut am scris un articol pe site-ul www.casedinlut.ro

Întreținere, precauții

Lemn tratat cu ulei de in pur

Întreținerea se face prin aplicarea unui strat de ulei atunci când lemnul își pierde luciul și capătă aspect uscat. Nu lăsați ca lemnul să-și schimbe culoarea spre gri (în cazul lemnului folosit la exterior). Nu veți mai reuși sa reveniți la culoarea inițiala. Mobilierului folosit la interior i se poate aplica un ultim strat de ceară de albine care, poate fi lustruit pentru un grad de luciu mai mare. Ceara face ca întreg finisajul sa dureze mai mult. Despre ceara de albine, într-un articol viitor.

ATENȚIE! După aplicarea fiecărui strat spălați imediat uneltele folosite iar cârpele puneți-le într-un vas cu apă. Uscarea uleiului se face cu degajare de căldură. Dacă cărpa conține și solvent sau este afară, în bătaia soarelui, se poate autoaprinde. Fenomenul se numeste autocombustie. Nu aruncați resturile la întâplare. Uleiul de in combinat cu rumegusul sau microparticulele de lemn si cu carpa sau pensula poate deveni in anumite conditii de umiditate sau/si temperatura FOARTE volatil putand duce la combustii spontane. De aceea trebuie ca sa fiti atenti cu carpele, manusile (mai ales astea noi gumate) si pensulele cu care lucrati. Carpele trebuie intotdeauna puse intinse si NU mototolite, manusile la fel (si de preferinta sa nu mai fie folosite dupa ce s-au zvantat.Iar inainte de a fi aruncate, TREBUIE neaparat sa fie lasate la zvantat in locuri umbrite si foarte bine ventilate si aerisite. Asta in cazul in care nu vreti sa aveti vreun incendiu.

Case ecologice si permacultură cu Emanuela Urdea, la atelierul de la inceputul lunii iulie!

Case ecologice si permacultură cu Emanuela Urdea, la atelierul de la inceputul lunii iulie!

    Din fericire, atelierele, evenimentele organizate de Asociatia „Coliba Verde” stârnesc un real interes….poate și pentru faptul că nu prea se organizează ateliere asemănătoare alte zone ale țării sau sunt mult prea puține. Dar, poate și pentru faptul că ne străduim să transmitem informații clare, concrete și foarte variate. Pentru că, din fericire, avem nenumărate soluții de a construi sau trăi în natură, cu ajutorul naturii…

   Ca si exemplu, la atelierul despre casele din baloti de paie de la inceputul lunii iunie (la care chiar daca am dublat numarul locurilor disponibile, toate s-au ocupat) vom avea doi invitati, beneficiari si constructori de case din baloti de paie. Constructori in ideea ca si-au construit singuri casele. Acestia vor veni cu imagini si propria poveste din care sperăm să învățăm cu toții. 

Deoarece o casă ecologică, în adevăratul sens al cuvântului, poate să fie chiar un alt stil de viață, ne-am gândit ca la atelierul despre construcțiile ecologice de la inceputul lunii iulie, ar fi de folos să auzim de la o persoană acreditată de ce ar trebui să luăm în serios optiunea de a trai sustenabil si in armonie cu natura. Tocmai în această ordine de idei, am invitat-o la atelier pe Emanuela Urdea, designer certificat în permacultură. 

Emanuela Urdea  și-a obținut certificarea de la Institutul de Cercetare în Permacultură din Australia, fondat de însuși parintele Permaculturii, Bill Molison, și în prezent condus de cel mai apropiat elev al său, Geoff Lawton. Studiază Permacultura din 2012, de când a descoperit ‘opera de artă’ a lui Sepp Holzer, din Lungau, Austria. Din acel moment și-a început studiul independent, citind cărți, articole, vizionând clipuri și documentare, urmărind și învățând de la Designeri Certificați recunoscuți internațional, precum Paul Whaton, Geoff Lawton, Dave Jacke, Eric Toensmeier, Joe Polaischer, David Holmgreen, Rob Avis, Angelo Eliades, și mulți alții.

Întalnirea cu domeniul Permaculturii a marcat în același timp și desprinderea de lumea “corporate”, unde activa ca și manager al departamentului de achiziții publice al unei companii multinaționale din sectorul IT&C. Schimbarea a venit pe toate planurile, urmând un process holistic de dezvoltare personală.

În martie 2017 a simțit că este momentul să înceapă să pună în aplicare tot ce a învățat în domeniul Permaculturii și așa a început transformarea propriei grădini, proiect care s-a transformat apoi în însăși proiectul cu care și-a obținut certificarea ca Designer în Permacultură. Și-a dorit ca prin această transformare să creeze un exemplu care să arate oamenilor că și la noi se poate crea o gradină sustenabilă, productivă și care să se întrețină singură, chiar și într-un spațiu de doar 100 de mp.

În prezent, urmează cursurile Environmental Celebration Institute din California, pentru a se specializa în biologia solului (regenerarea terenurilor prin metode biologice de restaurare și îmbunătățire a vieții solului, pentru creșterea productivității, eliminarea nevoii de utilizare a chimicalelor, eliminarea nevoii de irigare intensivă, restabilirea structurii solurilor, etc.), realizarea de compost, ceai de compost și extract de compost, adaptat nevoilor specifice stărilor solului.

Își propune ca în cele 2 sesiuni să facă o introducere în știința realizării unui design de Permacultură, pornind de la elementele de bază. Acest seminar va fi integrat într-o serie de seminarii, structurată pe nivele, ce vor detalia si explica toate elementele unui design de Permacultură și cum se realizează un astfel de design.

Sesiunea 1, luni 09 iunie – Introducere în Permacultură:

  • Filozofia din spatele Permaculturii
  • Principiile etice ce stau la baza Permaculturii
  • Evoluția de la agricultura convențională la Permacultură
  • Permacultura în sistemele naturale și în societate
  • Ce este un design de Permacultură

Sesiunea 2, marți 10 iunie – Concepte și teme în designul de Permacultură:

  • Stiința în designul de Permacultură
  • Aplicarea legilor și principiilor în Permacultură
  • Realizarea designului de Permacultură cu scopul de a “prinde” si stoca energiile naturale
  • Ce sunt resursele, identificarea și catalogarea acestora
  • Randamentele în Permacultură
  • Nișele în Permacultură
  • Complexitatea și conexiunile în Permacultură
  • Ordine și haos în Permacultuă
  • Funcțiile premise și funcțiile forțate în Permacultuă
  • Diversitatea în Permacultuă
  • Stabilitatea în Permacultuă
  • Relațiile dintre timp și randamente în Permacultuă

În măsura în care participanții doresc, va susține și o a treia sesiune, în data de 11 Iulie, în care va prezenta design-ul de Permacultură cu care și obținut certificarea în cadrul Institutului de Cercetare în Permacultură din Australia.

 

La acest eveniment mai sunt 10 locuri disponibile si puteti vedea detaliile sau sa va inscrieti AICI!

Inspiră-te din arhitectura tradițională!

Inspiră-te din arhitectura tradițională!

Nu construi mai mare decât ai absolut nevoie 

Acoperis traditional (specific zonei) cu învelitoare din țiglă ceramică fabricată manual, după o tradiție de peste 100 ani)

Cele mai multe culturi tradiționale au construit modest, cu excepția fortificațiilor, a locurilor de adunare pentru ceremonii sau a monumentelor religioase.

Foloseşte orice materiale sunt la îndemână, formează-ţi arhitectura în funcţie de ele.
În loc să transporte materiale grele pe distanțe lungi, de obicei, în culturile tradiționale, se construiau case stabile cu piatră sau pământ luate chiar de sub picioarele lor.
Ia în calcul avantajele clădirilor alipite şi unite.
Ocupă mai puțin spațiu și sunt mai ușor de încălzit și de răcit. Funcționează mai bine și se simt mai bine. Încurajează cooperarea și comunitatea. Este greu să fi un individualist aprig dacă ai o casă cuibărită aproape de membrii familiei și de vecini.
Nu dărâma niciodată o clădire locuibilă dacă o poţi modifca sau îi poţi adăuga ceva pentru noi destinaţii
Istoria tangibilă a clădirilor vechi este esențială pentru noua utilizare. Fantomele se află acolo pentru a ne ura bunvenit. Lasă construcția să poarte istoria tuturor celor care s-au folosit de ea, marcată de schimbările pe care aceștia le-au făcut. Trecutul poate vorbi dintrun prag din piatră tocit de secole de pașii care au călcat pe el sau din înălțimea copiilor în creștere însemnată și datată pe un toc de ușă străvechi.
Ia materiale din clădirile abandonate.
De exemplu, o casă din piatră din secolul al XVIII-lea din Anglia conținea blocuri din gresie sculptate și fasonate luate dintr-o biserică ruinată care fuse-se arsă de Henric al VIII-lea. Lăcașul de cult fusese construit în secolul al XIII-leacu piatră extrasă de romani pentru o vilă care fusese apoi abandonată pentru șaptesute de ani. De asemenea, mare parte din vechiul Cairo a fost construită cu piatra care placa piramidele. Materialele bune sunt și mai bune pentru că au experiență
Acceptă şi încurajează descompunerea firească a materialelor naturale.
Bine gestionată, descompunerea poate fi foarte elegantă. Castelele ruinate sunt „pitorești“, însă rulotele care se deteriorează sunt oribile.
Înţelege că liniile drepte, suprafaţele plate şi unghiurile
drepte sunt costisitoare din punct de vedere ecologic.
La fel și cheltuielile pentru o singură culoare ori textură sau orice geometrie mecanizată. Natura va sabota neîncetat orice încercare de a introduce monotonia și consecvența, așa că dacă încerci să le impui, înțelege că există penalizări în termeni de construcție și de întreținere. Remodelarea naturii costă energie și,de obicei, are ca rezultat o pierdere a rezistenței structurale și a durabilității, așa cum se înâmplă atunci când tăiem bușteni în cherestea paralelipipedică, pierzând rezistența dată de geometria lor înnăscută.
 Creează locuri calde, răcoroase ori uscate acolo unde le sunt necesare oamenilor
Nu trebuie să încălzești/răcești întreaga structură. Oamenii, nu clădirea, sunt cei care vor să le fie cald sau răcoare. Casei nu îi pasă.
Putem imita felul în care casele oamenilor din trecut se confundă cu peisajul,
chiar dacă potfi complet diferite între ele. (Prin contrast, ale noastre strigă după atenție, deși sunt deseori identice)
Construieşte treptat, pe măsură ce îţi permiţi, fără a împrumuta bani. 
Începe cu ceva mic. Adaugă doar atunci când ai nevoie și îți permiți.
Decorează-ţi casa pe măsură ce o construieşti.
Zonele principale pe care să le înfrumusețezi includ proiecții, intrări și alte puncte de interes. Decorează cadrele de ușă, mai ales în partea superioară. Capetele coamei acoperișului, cel mai înalt punct vizual, vatra, pereții la nivelul ochiului și colțurile.
Implică întreaga familie în construirea casei
În culturile tradiționale, este un lucru obișnuit să vezi copii mici care abia merg cărând materiale de construcții, râzând cu gura până la urechi pentru că sunt implicați, pentru ceea ce realizează și pentru că li se încuviințează acestea.
Nu încerca idei noi şi complexe pe o clădire în care vei locui
Exerseazăpe adăposturile pentru animale, zidurilecurții și așa mai departe. Fii conservator în felul în care proiectezi și construiești șifă ceea ce știi să faci bine.
Construieşte astfel încât să te bucuri de ritmurile primare, de formele, procesele şi perioadele de timp ale Naturii
Oamenii din culturile tradiționale respectă tiparele naturale zilnic în tot ce fac.
Nu cumpăra niciodată nimic nou dacă poţi refolosi ceva vechi, dacă poţi împrumuta de la altcineva, îţi poţi face singur sau, ca ultimă variantă, cumpără la mâna a doua
Oamenii din perioada preindustrială construiau bucurându-se de fiecare parte a muncii. Nu este o goană pentru a respecta termenul limită. Nu există deosebire între artă, muncă, meditație și educație. Oamenii din culturile tradiționale obișnuiesc să facă totul cu grijă și atenție. Fac totul cât de bine pot.

Iată de ce ar trebui să luați în serios opțiunea de a construi cu pământ (lut)

Iată de ce ar trebui să luați în serios opțiunea de a construi cu pământ (lut)

….“din ţărâna suntem făcuti şi în ţărână ne vom întoarce”….

   În cele de mai jos, iată un articol extras din cartea lui Gernot Minke -„Construind cu pământ”. Arhitectul va avea o prezentare de 4 ore, la seminarul din Cluj Napoca, din data de 24-25 februarie 2018 (detalii în curînd) 

  Pământul capătă denumiri diferite când este folosit ca material de construcție. Ceea ce este denumit ștințific lut, este de fapt un amestec de argilă, nisip foarte fin (mâl), nisip și eventual componente mai mari, precum pietrișul sau pietrele. Pentru cărămizile nearse se folosesc adesea termenii „cărămizi din lut” sau „chirpici”, iar pentru cărămizile nearse comprimate, se folosește termenul „blocuri de pământ”. Când sunt compactate într-un cofrag, primește denumirea de „pământ bătătorit”, iar dacă cărămizile au forme sferice și se zidesc fără a se usca în prealabil sunt denumite „cob

case din chirpiciLutul are trei dezavantaje față de materialele industriale obișnuite :

1. Lutul nu este un material de construcție standardizat.  În funcție de locul de proveniență a lutului, compoziția acesteia va fi diferită, conținând cantități și tipuri diferite de argilă, mâl, nisip și alte agregate. În concesință, caracteristicile lutului pot diferi de la un loc la altul, iar prepararea unui amestec ideal pentru o anumită tehnică, poate fi de asemenea diferit. Pentru a-i stabili caracteristicile și a le schimbaatunci când este necesar, prin adăugarea de aditivi, trebuie să se cunoască exact comopoziția lutului cu care se lucrează. (n.r. – de asta vedem diferite tehnici, în diferite regiuni. Oamenii s-au adaptat. De exemplu în zona de vest a țării găsim mai multe case cu pământ bătătorit, pământul fiind mai nisipos, numai bun pentru această tehnică)

2. Amestecul de lut se contractă atunci când se usucă. Când se evaporă apa folosită la prepararea amestecului (este nevoie de umezeală pentru activarea puterii de legare și pentru o mai bună maleabilitate), vor apărea crăpături din cauza contracției. Raportul de contracție liniară este de obicei între 3% și 12% pentru procedeele umede (asemeni folosite pentru mortar și cărămizi din lut) și între 0.4% și 2% pentru procedeele mai uscate (folosite pentru pământ bătătorit sau blocuri de pământ comprimate). Contracția lutului poate fi limitată prin reducerea conținutului de argilă și apă, prin optimizarea distribuției de granule și prin folosirea aditivilor.

3. Lutul nu este rezistent la apă! Lutul trebuie protejat de ploaie și îngheț, în special dacă este în stare umedă. Pereții din pământ pot fi protejați de umezeala excesivă prin streașină lată, soclu înalt, prispe sau tencuieli cu o arecare compoziție de materiale impermeabile (praful de marmură, praf de sticlă, etc)

pereti din pamantPe de altă parte, lutul are multe avantaje față de materialele de construcții industriale, obișnuite:

  1. Lutul echilibrează umiditatea – Lutul poate să absoarbă și să elibereze umiditatea mai repede și într-o măsură mai mare decât orice alt material de construcție, permițând echilibrarea climatului interior. Experimentele făcute la Laboratorul de Cercetare pentru Construcții din Kassel, Germania, demonstrează faptul că atunci când umiditatea relativă dintr-o cameră se ridică brusc de la 50% la 80%, cărămizile nearse pot să absoarbă, în două zile, de 30 de ori mai multă umiditate decât cărămizile arse. Chiar dacă se află într-o cameră climatizată cu o umiditate de de 95% timp de 6 luni, chirpiciul nu se umezește, nu-și pierde stabilitatea și nici nu depășește conținutul normal de umiditate, care este de 5% până la 7% din greutate. (Umiditatea maximă pe care un material uscat o poate absorbi poartă denumirea de „conținut normal de umiditate”). Măsurătorile făcute pe o perioadă de 8 ani într-o casă recent construită în Germania, cu toți pereții interiori și exteriori făcuți din pământ, au demonstrat faptul că umiditatea relativă din această casă era în mod constant de 50% pe tot parcursul anului. Fluctuațiile erau de numai 5% până la 10% asigurând astfel condiții de viață sănătoase, cu  umiditate redusă vara și ridicată iarna
  2. Lutul menține căldura – La fel ca toate materialele grele, lutul menține căldura. Ca rezultat, în zonele cu mari diferențe de temperatură între zi și noapte, sau oriunde este necesară stocarea căldurii solare prin mijloace pasive, lutul poate echilibra climatul interior
  3. Lutul economisește energia și reduce poluarea mediului înconjurător – Pentru pregătirea, transportul și folosirea lutului este de nevoie de aproximativ 1% din energia necesară producerii, transportului și a folosirii cărămizilor arse sau al betonului armat. Lutul nu poluează în niciun fel mediul înconjurător.
  4. Lutul este refolosibil – Lutul nears poate fi refolosit de un număr de infinit de ori pe o perioadă foarte îndelungată. Lutul uscat vechi poate fi refolosit după ce s-a înmuiat în apă, deci lutul nu devine niciodată un material rezidual care ar putea polua mediul
  5. Lutul permite reducerea costurilor pentru materiale și transport – Solul argilos se găsește adesea pe șantier, astfel încât pământul excavat pentru fundații poate fi folosit pentru construcțiile din pământ. Dacă solul conține prea puțină argilă, trebuie adăugat sol argilos, iar dacă este prea multă argilă, se adaugă nisip. Folosirea pământului excavat înseamnă mari reduceri de costuri în comparație cu alte materiale de construcție. Chiar dacă solul este transportat pe alte șantiere, este de obicei, mult mai ieftin decât alte materiale industriale
  6. Lutul este ideal pentru cei care vor să-și construiască casa în regie proprie –  În cazul în care procesul de construire este supervizat de o persoană experimentată, aproape orice tehnică de construire cu pământ, poate fi realizată fără a pregătire profesională în domeniu. Deoarece procesele implicate nu necesită decât multă muncă, având la îndemână unelte și mașini ieftine, acestea sunt ideale pentru construcțiile individuale
  7. Lutul ajută la păstrarea (conservarea) lemnului și a celorlate materiale organice – Datorită conținutului de umiditate echilibrat de 0,4% până la 6% din greutate, precum și datorită capilarității ridicate, lutul conservă elementele din lemn care rămân în contact cu acesta, păstrându-le uscate. În mod normal, ciupercile sau insectele nu vor deteriora lemnul, deoarece insectele au nevoie de o umiditate de minimum 14%  până la 18% pentru a rămâne în viață, iar ciupercile de mai mult de 20%. În mod similar, lutul are capacitatea de a conserva cantitățile mici de paie din amestec (necesare cu rol de armătură). Totuși, dacă se folosește un amestec ușor de lut cu paie, cu o densitate de mai mic de 500 până la 600 kg/mc, atunci lutul își poate pierde capacitate de conservare din cauza capilarității ridicate a paielor, dacă acestea sunt în număr mare. În astfel de cazuri, paiele pot putrezi atunci când rămân umede pentru o perioadă mai îndelungată.
  8. Lutul absoarbe agenții poluanți – S-a susținut adesea că pereții din pământ ajută la purificarea aerului poluat din interior, dar acest fapt trebuie dovedit ștințific. Este adevărat că pereții din pământ pot absorbi agenții poluanți dizolvați în apă.

Vizitați www.casedinlut.ro – totul despre casele din pământ!

Casă din baloți de paie? Încearcă tehnica GREB! Iată de ce :

Casă din baloți de paie? Încearcă tehnica GREB! Iată de ce :

„Tehnica GREB este aztăzi singurul sistem constructiv pus la punct și reproductibil pentru casele din baloți de paie”

Case din baloți de paie – Astăzi, cu costul ridicat și în creștere din ce în ce mai mare al materialelor de constructii moderne, cei mai mulți oameni din țările în curs de dezvoltare nu își pot permite să le cumpere, să le folosească. Prin urmare, unii aleg cele mai ieftine materiale moderne, dar asta le va afecta sănătatea. Din ce în ce mai mulți oameni se întorc la soluțiile naturale și caută soluții ieftine de construire. Mai sunt și cei care aleg materialele naturale, fiind conștienți de avantajele acestora. Vrând nevrând, cu toții ajung să folosească la construcția caselor, cele mai vechi materiale de construcții : pământul, piatra, lemnul, paiele….sau chiar baloții de paie!

Pereti din baloti de paie

În domeniul constructiilor ecologice, casele din baloti de paie stârnesc un interes din ce în ce mai mare. În rândul celor care sunt interesați de această soluție, există un oarecare „folclor” dar, nu e de mirare. Există chiar și o dezinformare voită din partea unor blog-eri care caută mai mult „senzaționalul” decât să prezinte realitatea. De asemenea, la nici o facultate de construcții nu se predă absolut nimic despre construcțiile ecologice, în general. Din păcate, singurele surse de informare rămân cărțile, internetul sau practica (voluntariat, atelier) pe santiere unde construiesc oameni experimentati….sau neexperimentati, pentru ca si din greselile altora se poate învăța.

Despre casele din baloți de paie, există o descrie generală pe site-ul www.casenaturale.ro dar, acesta este mult prea puțin pentru a desprinde „tainele” acestei tehnici. Cărți traduse în limba română nu sunt dar și cele în limba engleză sunt destul de sumare.

Fig2 – click pe imagine pentru a cumpara

După o experiență de câțiva ani în acest domeniu (recunosc, cu bune și cu rele) și după ce am intrat în posesia unei cărți excelente, mi-am propus ca în acest articol să vă atrag atenția asupra unei tehnici, metode de a construi o casă din baloți de paie. Această tehnică se numește GREB.

Iată, in cele de mai jos, traducerea unui fragment din cartea dedicată acestei tehnici :

«„Tehnica GREB” definește de fapt structura de lemn cu care se lucrează, modul de zidire (asezare) al baloților, respectiv amestecul de materiale folosit pentru tencuirea exterioară dar și modul de aplicare al acestuia. „GREB” este prescurtarea de la „Grupul de Cercetare de la Batture”, cei care au dezvoltat această tehnică.

În general, tehnica GREB este aztăzi singurul sistem constructiv pus la punct și reproductibil pentru casele din baloți de paie având un proces de realizare operațional și descris în întregime.  Acest sistem folosește materiale portabile o omanual, disponibile oriunde, la prețuri cât se poate de accesibile. Permite autoconstructorilor să-și construiască o casă cu înalte performanțe energetice, chiar și pe două nivele.

În 2011, la 16 ani de la construirea primei case cu această tehnică, și la 6 ani de la apariția primei ediții al acestui manual (vezi fig 2.), există, se pare, în Franța, peste 150 clădiri construite cu această tehnică. Numeroase șantiere sunt deschise în lumea întreagă. Personal, cunosc două cazuri în România. În anul 2018 ne propunem să construim o saună cu această tehnică, la „Coliba Verde”.  Dar iată câteva avantaje care trebuie aduse neapărat în prim plan :

  • structură compusă dintr-o singură secțiune de lemn. Se lucrează cu dulapi de 10×4 cm. Pentru pereții unei case de 100 mp construiți e nevoie de doar 2 mc de cherestea!
  • puține unelte necesare pentru montare
  • manevrarea ușoară a materialului lemnos, datorită dimensiunii reduse
  • nu necesită asamblări complexe
  • structura poate fi chiar demontată ușor având în vedere că se lucrează cu șuruburi
  • stabilitatea zidurilor datorită structurii duble
  • datorită liniilor drepte, recomandat pretențioșilor
  • chiar dacă legea nu permite, poate fi construită cu ușurință de o familie

 

 

 

 

 

 

 

Așa cum în orice bine este un pic de rău și invers, tehnica GREB are și ea mici inconveniente :

  • turnarea mortarului necesită o importantă mână de lucru (necaificată însă)
  • necesitatea de a avea sectiuni de lemn bine calibrate pentru o mntare ușoară
  • reticenta unor profesionisti din constructiile conventionale (tamplar, electrician, etc.) fata de un sistem original si necunoscut
  • complexitatea aplicării unei tencuieli exterioare durabile pe suport mixt, lemn si mortar

»»

 Normal că pe lângă avantajele specifice acestei tehnici, se cumulează și toate avantajele generale unei case ecologice. A fost o perioadă când m-am îndepărtat puțin a tot ceea ce a însemnat pentru mine „case din baloți de paie” pur și simplu că am considerat o soluție destul de comercială dar mai ales scumpă datorită structurii de lemn (ceea ce se poate elimina la câteva tehnici cu pământ)…însă, încercând această tehnică (GREB) am realizat că poate fi o soluție pentru multe familii. Asa că am decis ca în vara anului 2018 să construiesc o mică construcție cu această tehnică care, va servi ca și saună. Vă recomand să cumpărați cartea pentru că sunt și multe imagini care vă poate ajuta să vă insușiți tehnica. Sper să vă fie de folos!

Ai fi interesat să participi la un atelier cu tema caselor din baloti de paie? Te asteptam în luna Iulie la Coliba Verde. Citeste detalii AICI!

Ileana Mavrodin – Drumul de la „Casa-Verde” la „Castelul de lut”

Ileana Mavrodin – Drumul de la „Casa-Verde” la „Castelul de lut”

Recent înfințata asociație „Coliba Verde” are ca scop principal promovarea și încurajarea construcțiilor ecologice dar, și traiul simplu, autosustenabil, cu grijă față de mediul înconjurător. Pentru a-și atinge scopul, asociația își propune să organizeze evenimete, manifestări de informare a celor interesați de această temă. Un astfel de eveniment este și conferința de două zile, mai exact în zilele de 22-23 februarie 2020. Evenimentul va avea loc în localitatea Brașov și va avea câțiva  invitati speciali, ai căror nume este pe buzele multora dintre cei ce vorbesc de construcțiile ecologice (lut, baloți din paie, etc). Este vorba despre Arh. Ileana Mavrodin și Arh. Silvia Demeter si  Arh. Vlad Sadici.

Seminar „Case ecologice”, Brașov 22-23 februarie, 2020. Click pentru detalii!

În acest articol ne propunem să acordăm puțină atenție doamnei Ileana Mavrodin, și să vedem de ce ar trebui să veniți să o ascultați apoi, intr-un alt articol vă vom povesti si despre ceilalți prezentatori  desi, credem că, pentru pasionatii de case ecologice nu vom putea adăuga prea multe noutăți.

Imagine preluată de pe www.adelaparvu.com

 Ileana Mavrodin scrie chiar ea pe site-ul personal că „sunt o arhitecta  născuta in Romania care și-a petrecut 12 ani traind și muncind în Canada. Canada este o țară primitoare și foarte frumoasă dar viaţa în aer conditionat nu e pentru mine! În 2004 Casa-Verde mi-a schimbat destinul!
Visul meu acum este să introduc „cobul” (ce este mai exact „cob-ul” poti citi AICI ) ca alternativă de construcție ecologică în România.
In timp ce am lucrat la acest proiect am intalnit o serie de oameni interesanți; am legat noi prietenii și am fost ajutata și încurajată. Avocați, arhitecți, ingineri sau localnici ne-am imlpicat cu toții și am împărtășit același vis. In vara anului 2004 am venit în vacantă  în România, aveam la mine o carte: “How to build a cob cottage”, citeam despre construcțiile de cob pe care un arhitect englez le face  pe coasta de vest a Americii. Am găsit  în sudul Banatului, la Sasca, exact terenul lutos despre care se scria în carte, am început să experimentez cu cărămizi test și o macheta 1:10. Dupa 12 ani petrecuți în Canada în fața calculatorului am redescoperit placerea de a modela, am prins curaj şi am trasat un cerc cu diametrul de 4 metri voiam sa vad cum lucreaza materialul să-l las peste iarna să vedem ce se întâmplă. In acea vara s-a nascut Casa-Verde. Anul următor am revenit. Viata in aer conditionat nu imi mai placea, visam la racoarea căsuței de lut, cum sa o fac functionala sa pot locui in ea.Au trecut 7 ani de atunci, acum merg în vacanta in Canada, Casa-verde are o bancuta încălzita, baie cu apa curenta adusa prin cadere libera de la fantana din deal, curent de la o baterie solara. Anul acesta am terminat bucătăria de vara cu cuptor de paine, loc pentru ţăst și pat deasupra cuptorului.”

    Fiind printre putinii arhitecti din România care au înțeles ce înseamnă o casă ecologică, datorită experienței adunate în Canada și nu în ultimul rând pentru pasiunea  față de construcțiile ecologice, Ileana Mavrodin a fost din ce în ce mai căutată de cei care erau interesați de construcțiile ecologice, în special cele din lut. Astfel, pe lângă atelierele organizate sistematic, la care participă foarte multe persoane, Arh. Ileana Mavrodin se poate mândri cu multe realizări, aproape fără excepție fiind vorba de case din lut, construite cu tehnica „cob”. Printre cele mai mediatizate, după succesul „Casa Verde” (www.casa-verde.ro) , mai putem enumera „Satul de lut” din Berca, Buzau (www.cobvillage.ro), casa din baloți de paie din Sangeorz Bai, Bistrita Nasaud ( www.popasulverde.ro) si nu in ultimul rând, impresionanta construcție din lut, „Castelul de lut” din Porumbacu de sus, judetul Sibiu (www.valeazanelor.ro).

În republica.ro, Raluca Ion scria că, Răzvan Vasile era în 2013 proprietarul unui teren din localitatea Porumbacu de Sus, din județul Sibiu și tatăl unui băiat. Pe teren voia să construiască o pensiune, iar experiența lui de tată l-a făcut să se gândească la o construcție de poveste, una care să semene cu căsuța piticilor din pădure.

A schimbat patru arhitecți, iar al cincilea a înțeles ce își dorea să facă din acele desene cu pereți rotunjiți. Era Ileana Mavrodin. Așa a fost ridicat, pe structură de lemn și cu ziduri din cob, Castelul Zânelor.

Câteva detalii tehnice despre construcție am scris pe site-ul „www.casenaturale.ro” însă aici ne dorim doar să amintim că „drumul parcurs” de doamna Ileana Mavrodin de la „Casa Verde” până la , acum renumita, construcția „Castelul de lut” este de fapt dovadă cea mai bună că întoarcerea la natură nu înseamnă neapărat o întoarcere la „sărăcie” sau în „bârlog” – asa cum ironizează unii – ci poate însemna o îmbinare plăcută, sănătoasă a arhitecturii organice, ecologice cu cerințele, standardele traiului din acest secol. Vă invităm cu mare drag să veniți să aflați povestea intreagă al acestui „drum”, chiar de la doamna arhitect Ileana Mavrodin, la seminarul din luna februarie al anului 2020.

 

Arhitectul Gernot Minke revine în România pentru un seminar de două zile

Arhitectul Gernot Minke revine în România pentru un seminar de două zile

Recent înfințata asociație „Coliba Verde” are ca scop principal promovarea și încurajarea construcțiilor ecologice dar, și traiul simplu, autosustenabil, cu grijă față de mediul înconjurător. Pentru a-și atinge scopul, asociația își propune să organizeze evenimete, manifestări de informare a celor interesați de această temă. Ca și prim pas, deja am început demersurile pentru organizarea unei conferințe de două zile, mai exact în zilele de 24-25 februarie 2018. Evenimentul va avea loc în localitatea Cluj Napoca și va avea câțiva  invitati speciali, ai căror nume este pe buzele multora dintre cei ce vorbesc de construcțiile ecologice (lut, baloți din paie, etc). Este vorba despre Arh. Ileana Mavrodin și Arh.Gernot Minke,  Arh. Silvia Demeter si  Arh.Adina Sztahura. Arhitecți care si-au confirmat deja prezenta, ca si prezentatori, la acest eveniment. Cu alte alte detalii cu privire la acest eveniment, vom reveni în momentul in care vom detine toate datele, informatiile.

În acest articol ne propunem să acordăm puțină atenție domnului Gernot Minke și să vedem de ce ar trebui să veniți să-l ascultați apoi, intr-un alt articol vă vom povesti si despre doamna Ileana Mavrodin și ceilalți prezentatori (Silvia Demeter, Adina Sztahura) desi, credem că, pentru pasionatii de case ecologice nu vom putea adăuga prea multe noutăți.

Sursa imaginii este Wikipwdia

Gernot Minke este prima referință la nivel mondial în ceea ce privește construcțiile durabile sau naturale.

Gernot Minke este arhitect si profesor la Universitatea din Kassel, Germania si director la Building Research Institute. Cercetarile sale se focalizeaza asupra folosintei plantelor pentru constructia de case la preturi reduse, cladirilor rezistente la cutremure, noilor tehnici de constructie cu pamant si structurilor de bambus. Din 1979 are propriul birou de arhitectura ecologica, realizand peste 60 de case din materiale naturale in Argentina, Brazilia, Chile, Germania, Ecuador, Guatemala, India si Ungaria.

A desfășurat mai mult de 50 de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul construcțiilor ecologice, locuințelor cu costuri reduse, construcțiilor din lut, balotilor de paie, bambusului și acoperișurilor verzi. El a fost invitat ca vorbitor la peste 60 de conferințe internaționale și a condus numeroase discuții, cursuri și ateliere de lucru în diferite țări din întreaga lume.

Si-a concentrat activitatea pe clădirile verzi și design ieftin și a dezvoltat tehnici implementate și raportate în peste o sută de ateliere de lucru și de formare în Europa, India și în întreaga America latină.

Și este, de asemenea, dovada vie a unei vieți sincronizate cu un trai bun: creștere spirituală, alimente sănătoase, locuințe cu cele mai înalte standarde de calitate a vieții și o muncă confortabilă.

sursa acestor informațiilor este Wikipedia.

 

E vremea sa ne „băgăm picioarele” în lut! Casele din pământ revin!

E vremea sa ne „băgăm picioarele” în lut! Casele din pământ revin!

Pământul capătă denumiri diferite când este folosit ca material de construcție. Ceea ce este denumit ștințific lut, este de fapt un amestec de argilă, nisip foarte fin (mâl), nisip și eventual componente mai mari, precum pietrișul sau pietrele. Pentru cărămizile nearse se folosesc adesea termenii „cărămizi din lut” sau „chirpici”, iar pentru cărămizile nearse comprimate, se folosește termenul „blocuri de pământ”. Când sunt compactate într-un cofrag, primește denumirea de „pământ bătătorit”, iar dacă cărămizile au forme sferice și se zidesc fără a se usca în prealabil sunt denumite „cob

case din chirpiciLutul are trei dezavantaje față de materialele industriale obișnuite :

1. Lutul nu este un material de construcție standardizat.  În funcție de locul de proveniență a lutului, compoziția acesteia va fi diferită, conținând cantități și tipuri diferite de argilă, mâl, nisip și alte agregate. În concesință, caracteristicile lutului pot diferi de la un loc la altul, iar prepararea unui amestec ideal pentru o anumită tehnică, poate fi de asemenea diferit. Pentru a-i stabili caracteristicile și a le schimbaatunci când este necesar, prin adăugarea de aditivi, trebuie să se cunoască exact comopoziția lutului cu care se lucrează. (n.r. – de asta vedem diferite tehnici, în diferite regiuni. Oamenii s-au adaptat. De exemplu în zona de vest a țării găsim mai multe case cu pământ bătătorit, pământul fiind mai nisipos, numai bun pentru această tehnică)

2. Amestecul de lut se contractă atunci când se usucă. Când se evaporă apa folosită la prepararea amestecului (este nevoie de umezeală pentru activarea puterii de legare și pentru o mai bună maleabilitate), vor apărea crăpături din cauza contracției. Raportul de contracție liniară este de obicei între 3% și 12% pentru procedeele umede (asemeni folosite pentru mortar și cărămizi din lut) și între 0.4% și 2% pentru procedeele mai uscate (folosite pentru pământ bătătorit sau blocuri de pământ comprimate). Contracția lutului poate fi limitată prin reducerea conținutului de argilă și apă, prin optimizarea distribuției de granule și prin folosirea aditivilor.

3. Lutul nu este rezistent la apă! Lutul trebuie protejat de ploaie și îngheț, în special dacă este în stare umedă. Pereții din pământ pot fi protejați de umezeala excesivă prin streașină lată, soclu înalt, prispe sau tencuieli cu o arecare compoziție de materiale impermeabile (praful de marmură, praf de sticlă, etc)

pereti din pamantPe de altă parte, lutul are multe avantaje față de materialele de construcții industriale, obișnuite:

  1. Lutul echilibrează umiditatea – Lutul poate să absoarbă și să elibereze umiditatea mai repede și într-o măsură mai mare decât orice alt material de construcție, permițând echilibrarea climatului interior. Experimentele făcute la Laboratorul de Cercetare pentru Construcții din Kassel, Germania, demonstrează faptul că atunci când umiditatea relativă dintr-o cameră se ridică brusc de la 50% la 80%, cărămizile nearse pot să absoarbă, în două zile, de 30 de ori mai multă umiditate decât cărămizile arse. Chiar dacă se află într-o cameră climatizată cu o umiditate de de 95% timp de 6 luni, chirpiciul nu se umezește, nu-și pierde stabilitatea și nici nu depășește conținutul normal de umiditate, care este de 5% până la 7% din greutate. (Umiditatea maximă pe care un material uscat o poate absorbi poartă denumirea de „conținut normal de umiditate”). Măsurătorile făcute pe o perioadă de 8 ani într-o casă recent construită în Germania, cu toți pereții interiori și exteriori făcuți din pământ, au demonstrat faptul că umiditatea relativă din această casă era în mod constant de 50% pe tot parcursul anului. Fluctuațiile erau de numai 5% până la 10% asigurând astfel condiții de viață sănătoase, cu  umiditate redusă vara și ridicată iarna
  2. Lutul menține căldura – La fel ca toate materialele grele, lutul menține căldura. Ca rezultat, în zonele cu mari diferențe de temperatură între zi și noapte, sau oriunde este necesară stocarea căldurii solare prin mijloace pasive, lutul poate echilibra climatul interior
  3. Lutul economisește energia și reduce poluarea mediului înconjurător – Pentru pregătirea, transportul și folosirea lutului este de nevoie de aproximativ 1% din energia necesară producerii, transportului și a folosirii cărămizilor arse sau al betonului armat. Lutul nu poluează în niciun fel mediul înconjurător.
  4. Lutul este refolosibil – Lutul nears poate fi refolosit de un număr de infinit de ori pe o perioadă foarte îndelungată. Lutul uscat vechi poate fi refolosit după ce s-a înmuiat în apă, deci lutul nu devine niciodată un material rezidual care ar putea polua mediul
  5. Lutul permite reducerea costurilor pentru materiale și transport – Solul argilos se găsește adesea pe șantier, astfel încât pământul excavat pentru fundații poate fi folosit pentru construcțiile din pământ. Dacă solul conține prea puțină argilă, trebuie adăugat sol argilos, iar dacă este prea multă argilă, se adaugă nisip. Folosirea pământului excavat înseamnă mari reduceri de costuri în comparație cu alte materiale de construcție. Chiar dacă solul este transportat pe alte șantiere, este de obicei, mult mai ieftin decât alte materiale industriale
  6. Lutul este ideal pentru cei care vor să-și construiască casa în regie proprie –  În cazul în care procesul de construire este supervizat de o persoană experimentată, aproape orice tehnică de construire cu pământ, poate fi realizată fără a pregătire profesională în domeniu. Deoarece procesele implicate nu necesită decât multă muncă, având la îndemână unelte și mașini ieftine, acestea sunt ideale pentru construcțiile individuale
  7. Lutul ajută la păstrarea (conservarea) lemnului și a celorlate materiale organice – Datorită conținutului de umiditate echilibrat de 0,4% până la 6% din greutate, precum și datorită capilarității ridicate, lutul conservă elementele din lemn care rămân în contact cu acesta, păstrându-le uscate. În mod normal, ciupercile sau insectele nu vor deteriora lemnul, deoarece insectele au nevoie de o umiditate de minimum 14%  până la 18% pentru a rămâne în viață, iar ciupercile de mai mult de 20%. În mod similar, lutul are capacitatea de a conserva cantitățile mici de paie din amestec (necesare cu rol de armătură). Totuși, dacă se folosește un amestec ușor de lut cu paie, cu o densitate de mai mic de 500 până la 600 kg/mc, atunci lutul își poate pierde capacitate de conservare din cauza capilarității ridicate a paielor, dacă acestea sunt în număr mare. În astfel de cazuri, paiele pot putrezi atunci când rămân umede pentru o perioadă mai îndelungată.
  8. Lutul absoarbe agenții poluanți – S-a susținut adesea că pereții din pământ ajută la purificarea aerului poluat din interior, dar acest fapt trebuie dovedit ștințific. Este adevărat că pereții din pământ pot absorbi agenții poluanți dizolvați în apă.

 

Un articol extras din cartea lui Gernot Minke -„Construind cu pământ”

Cât de important este să îți construiești propria casă?

Cât de important este să îți construiești propria casă?

Analogia țăran/fermier funcționează la fel de bine și pentru case. În cea mai mare parte a istoriei, majoritatea oamenilor și-au construit singuri casele. Întreaga familie dădea ajutor atunci când munca era prea grea sau mergea prea încet; întreaga comunitate participa atunci când era necesar, ca în cazul ridicării unui hambar în comunitățile Amish. Doar de curând am început să facem afaceri cu cei din afara cercului familiei și al prietenilor pentru a avea case.

Fundatie din piatră și mortar de var

La început, cumpăram doar piese sau tehnici care nu puteau fi făcute acasă; fierarul satului făcea balamalele, iar noi îi dădeam ouă. Mai târziu, am plătit bani specialiștilor locali pentru o operă mai durabilă și mai bine făcută. Apoi, nu cu mult timp în urmă, am început să le dăm străinilor și corporațiilor îndepărtate banii noștri munciți din greu pentru a ne furniza tehnici specializate și componente preasamblate.

Pentru a câștiga acei bani, a trebuit să cultivăm în surplus. Lotul de teren de subzistență nu mai era destul de mare.Țăranii au devenit fermieri. Însă, deseori, micii proprietari de pământ nu pot supraviețui într-o economie bazată pe bani lichizi: terenul lor este vândut unui operator mai mare.

Nemaiavând teren, nu mai au acces la pământul, piatra, copacii sau paiele care, mai înainte, erau la îndemnă ca materiale de construcții. Pentru a plăti construcția casei, poate se întorc la producerea de obiecte sau de servicii pe care să le vândă. Acesta este decorul. Mergem la serviciu făcând o muncă probabil lipsită de sens vreme de treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani pentru a plăti o casă cu care nu mai avem nici o legătură directă.

Cât de mulți dintre noi au fost într-o turnătorie sau o fabrică de rigips? Dacă am fost, ne-a plăcut ce am mirosit, am auzit și am simțit acolo? Când copiii fac o excursie cu clasa la abator, încetează să mai mănânce carne. Când vedem cum sunt făcute componentele de construcții, căutăm moduri mai bune de a ne face singuri casa. Mișcarea construirii naturale i-a ajutat pe oameni să refacă legătura cu tradiția noastră de adăpost independent, cu siguranță unul dintre drepturile noastre naturale.

Folosind cobul, nu punem una peste alta componente gata făcute cumpărate de la magazin. Folosind cobul, luăm materialele de construcții gratuite din solul de sub tălpile noastre – pământ bun și curat – și le modelăm pentru a face podele, pereți, tencuieli – case. Case atât de frumoase, încât îi fac pe bărbați în toată firea să plângă.

Cele mai multe dintre clădirile în care locuim și muncim sunt lipsite de suflet, antiecologice și urâte. Ne blocăm simțurile atunci când ne aflăm în ele. Însă există și alt fel de arhitectură, unul care hrănește sufletul și spiritul, care ne ajută să ne simțim bine, care ne înfrumusețează viața de zi cu zi. Vremea vechii stăpâniri asupra Naturii a apus; avem nevoie de o „arhitectură ecologică“, una care să reafirme locul nostru în Natură, unde să ni se reamintească neîncetat gloria lumii înconjurătoare. Creând clădiri naturale, vei crea spații fermecătoare, un loc în care spiritul tău să se poată înălța.

Atunci când faci singur ce îți trebuie, apare o schimbare de atitudine. Îți schimbi perspectiva din „Vreau, deci trebuie să cumpăr…“ în „Ce avem aici? Ce pot să fac cel mai bine cu acest lucru?“. Prima atitudine este felul în care o societate consumistă abordează viața. A doua este modul în care oamenii din societăți tradiționale au privit întotdeauna lumea din jurul lor. Se numește „creativitate“ și este extraordinar de satisfăcătoare.

După ce înveți să îți creezi materialele de construcții primare din pământul de sub tălpile tale, capeți o viziune mai largă. Acum înțelegi rolul pe care îl au nuielele în punerea unui acoperiș și pricepi cât de ușor este să construiești cadre de ușă din stâlpi, să pui gazon pe acoperiș, să montezi bucăți de sticlă fără ramă pentru ferestre într-un perete din cob. O lume de noi posibilități se deschide.

Partea cea mai importantă a construirii propriei tale case naturale este schimbarea de stil de viață care te eliberează de corvezi și de sentimentul că ești prins în capcana creditului. Dacă urmezi procesele de gândire și principiile ecologice, costurile casei tale s-ar putea să dispară aproape complet, creându-ți ocazia dea-ți lua un an liber și de a crea o casă care te inspiră cu adevărat. Cel mai important, nu uita că a construi nu este ceva ce se face în grabă pentru a obține o structură finită. Atât construcția, cât și traiul în casa ta pot fi, zilnic, procese spirituale de bucurie, de reflecție și de legătură cu Natura. Nu confecționezi un produs – deci fă-ți timp să te bucuri de întreg procesul.

Atelier : „Învață cum poți construi o casă ecologică, ieftină!”

Atelier : „Învață cum poți construi o casă ecologică, ieftină!”

Totul despre casele ecologice de la A la Z! (15-19 mai, la Coliba Verde din Ardeal)

Un eveniment recomandat în mod special viitorilor beneficiari (chiar cu proiecte gata făcute), arhitecților sau oricărei persoane care dorește să-și clarifice ideile in ceea ce privește o casă ecologică adevărată!

O casă ecologică (adevărată)  este sănătoasă, protejează mediul înconjurător, este economică (ar trebui să fie ieftină atât la construcție cât și la întreținere) O casă ecologică este prietenoasă, primitoare, cu un confort climatic foarte plăcut, cu un design „croit” pe măsura celor care o vor locui. O casă ecologică este un adăpost, un spațiu care ține familia împreună.  

Deși au trecut mai bine de cinci ani de când se promovează intens si in România (in limba română) tot ceea ce înseamnă casele ecologice, credem că încă este ceață densă in această privință. La atelierul din luna mai de la Coliba Verde dorim să „ridicăm cortina de ceață” si să vedem in detaliu ce înseamnă cu adevărat o casă ecologică. In cele 5 zile se va prezenta teoretic tot ce înseamnă casă ecologică. Se va vorbi despre fundatii, structuri tehnici de construire, solutii de termoizolare si finisare si multe altele. In principiu tot ce tine de o casă ecologică, de la A la Z, începând chiar cu alegerea terenului ideal. De asemenea, atelierul va avea si o parte practică prin care, participanții pot vedea sau încerca diferite tehnici de construire (fundatie, pereti eventual acoperiș) dar si tehnici de tencuire sau alte finisări. Organizăm acest atelier cu gândul că după cele 5 zile, veti pleca de la noi cu multe gânduri clarificate in ceea ce priveste casele ecologice dar si relaxati si reincarcati sufleteste. Asta pentru ca in timpul atelierului va vom vorbi si despre stilul de viată „off-grid” (fără facturi), in armonie cu natura. Pe de altă parte, dacă participanții vor dori, se pot organiza scurte excursii la Sovata (20 km), Salina Praid (27 km), Corund (localitate renumită pentru atelierele de olărit-35 km), Muzeul pălăriilor din paie (15 km) sau se pot vizita satele din imprejurimi, cu arhitectură tradițională, cu case de peste 100 ani. Doritorii pot achizitiona produse locale, traditionale cum ar fi cas, miere, gemuri, slănină, vin, pălincă, etc. Bineînțeles, nici de această dată, nu vor lipsi focurile de tabără și voia bună din jurul acesteia!

Pentru mai multe detalii si înscriere, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului!

Mulțumim! Vă așteptăm!

Connect with:

I accept the terms and conditions.