Casa este parte a familiei!
De o vreme încoace, la prezentările mele -fie ateliere, seminarii sau orice alte ocazii – spun că o casă ecologică este un (alt) stil de viață. Și sunt absolut convins de asta. Sunt convins că o casă nu ar trebui să fie doar un obiect util. Un obiect realizat în urma unei înțelegeri sau în urma unui contract „între două părți”! Un obiect care, după un timp să fie o „tranzacție profitabilă”.
Din punctul meu de vedere ar trebui să fie parte a familiei. Plănuită împreună, în familie, „adusă pe lume” împreună cu familia și îngrijită de toată familia. Da, exact ca un nou născut. Iar, cum venirea unui născut (de obicei) este o bucurie, o sărbătoare, așa ar trebui să fie și construcția unei case. Cândva așa și era. Și nu era doar bucuria unei familii ci a întregi comunități. Până la urmă casele „ecologice sau „naturale” (cum le numim acum doar pentru a face o diferență) sunt de fapt continuarea caselor tradiționale (într-o oarecare măsură), DAR adaptate nivelului de trai actual. Pot spune chiar, îmbunătățite, mai ales din punct de vedere al eficienței energetice, dar nu numai….că nimeni nu vrea să „se întoarcă în peșteră”, nu-i așa?
Schimbă ceva!
Dacă vorbim de ecologie, printre altele, ne duce gândul la protejarea mediului, la sănătatea noastră, la traiul în armonie cu natura, dar mai ales la reducerea la maxim al impactului nostru asupra mediului înconjurător. Sunt convins că pentru a obține rezultate maxime în acest scop, trebuie să ne schimbăm stilul de viață, trebuie să ne schimbăm (majoritatea dintre noi) gândirea, mentalitatea. Mă bucur pentru orice casă construită în oraș din materiale naturale, pentru orice material care conține substanțe nocive schimbate pe materiale naturale, dar cred că o casă (ecologică) adevărată nu se va naște niciodată în mediul urban.
O casă ecologică înseamnă (1). protejarea mediului, (2). eficiență energetică, (3). protejarea sănătății, (4). cheltuieli reduse (chiar dacă unii nu sunt de acord cu acest criteriu, spunând că ce e de calitate și sănătos, ar trebui să aibă un preț pentru a scoate în evidență valoarea „produsului”), atât în timpul construcției cât și în perioada locuită. Ca să îndeplinești toate cele patru criterii va trebui să te îndepărtezi de oraș. În mediul urban, cel mai greu va fi îndeplinirea criteriului de la punctul patru, dar nu numai. Da, știu! Aici vin întrebările : „Cum fac cu „jobul”?, „din ce voi trăi?”, „nu voi mai avea confortul de la oraș?”. Da, pentru a-ți (!) construi o casă ecologică, poți să-ți pierzi „job”-ul! De fapt îl dai la schimb. Îl schimbi cu libertate, fericire, sănătate dar mai ales cu TIMP! Nici nu-ți dai seamacât de mult timp vei avea pentru tine, pentru familia ta, pentru prietenii tăi. Pentru a trăi nu ai nevoie de „job”. De job ai nevoie ca să-ți plătești facturile, ratele, abonamentele, luxul dar mai ales lenea (modern fiind denumit confort) și diferite TRATAMENTE (medicale). Poți trăi cu legume, fructe (eventual carne, dar nu neapărat) apă și soare. Ori pentru asta ai nevoie de teren, mai bine zis de pământ.
Bye bye E-on, bye bye ELECTRICA!
Veți spune că „fără loc de muncă, nu ai bani”. Ori în ziua de azi e nevoie. Într-adevăr e nevoie dar nu-i totuna de câți bani ai nevoie, câți și unde sau pe ce îi cheltui. Și puținii bani de care ai nevoie vin mult mai ușor decât ai crede. Chiar dacă te muți în pădure (deși nu e chiar atât de ecologic cum pare) poți avea tot confortul de la oraș. Și nu oricum, chiar GRATUIT!.
Ti-ai imaginat vreodată să te încălzești gratuit, să faci baie în cadă chiar și dacă ai avea o casă în pădure, să ai lumină și să-ți încarci „device”-urile mobile fără să fi racordat la o rețea electrică? Și toate astea fără să-ți vină vreo factură!? Da, se poate. Dar va trebui să-ți scoți din cap cuvântul lene și va trebui să „pui osul la bătaie”. Dar crede-mă, vei aștepta să se facă lumină să poți face cât mai multă treabă, te vei culca obosit, dar satisfăcut, visând la ce vei face mâine.
Scriu aceste rânduri ca și cum aceste lucruri ar fi niște descoperiri recente dar, de fapt sunt doar lucruri uitate datorită erei consumeriste în care am crescut. Am crescut cu fața la televizor, unde chiar și în desenele animate natura este prezentată drept „sălbăticie”, unde ți se bagă totul „în bot” ca fiind ieftin și „numai bun” pentru tine (inclusiv medicamente, când, de fapt ar fi de ajuns să trăiești într-un mediu sănătos). O cutie care îți arată „știrile de la ora 5” și „terorism”, doar ca să ai „morcov” în fund tot timpul, astfel fiind mai ușor de manipulat, indus în eroare. Nu, mulțumesc! Televizorul nostru sunt geamurile și sticla de la sobă!
Poate ați vrea să știți totuși cum se poate ajunge la un astfel de stil de viață, care ar fi avantajele, dezavantajele, bucuriile, greutățile dar poate despre astea într-un alt articol sau poate deschidem o discuție sub formă de comentarii, aici sub articol
PS : Cele descrise mai sus sunt experiența, trăirile, părerile mele personale. Luați-o ca atare.
All the best, Janos