Soluții ecologice pentru termoizolarea acoperișurilor

Soluții ecologice pentru termoizolarea acoperișurilor

   Atunci când construim o casă naturală, găsim ușor soluții, pentru a avea pereți exteriori groși, bine termoizolati. Una dintre cele mai la îndemână soluție este cea din baloti de paie, de exemplu. Provocarea vine atunci când ai de gând să termoizlezi între căpriori. Da, poți să iei în calcul să termoizlezi și acolo cu baloți de paie, dar trebuie să îți faci calcule dacă merită efortul : va trebui să ingrosi căpriorii, să îți iei măsuri suplimentare pentru protejarea balotilor, se îngreunează mult acoperișul, se ridică costurile.

Soluții ecologice pentru termoizolarea acoperișului.

  Bineînțeles că sunt mai multe soluții de a termoizola acoperișul casei, cu materiale naturale. Cum spuneam, vorbind de o casă din materiale naturale locale, termoizolarea acoperișului este o provocare, în primul rând datorită faptului că grosimea suprafeței este aproximativ 15-20 cm.

Soluții alternative, locale – Probabil, una dintre cele mai ieftine soluții de a termoizola între căpriori ar fi lâna de oaie, crudă, nespălată, însă putini au curajul să folosească acest material din cauza mai multor temeri – nefondate zic eu. Doar la acoperișul nu o recomand. Ideal ar fi ca în interior, straturile de finisare să fie așa : folie barieră de vapori, rogojină de stuf bine întinsă peste care un strat de tencuială de lut. Eventual, pentru rigiditate, între folia barieră de vapori și rogojină se poate monta scândură. În exterior aveți nevoie de doar de o folie anticondens și învelitoare (recomand țiglă ceramica chiar și refolosită, nu recomand țigla metalică)

Așa cum am amintit, mai sus, o altă soluție ar fi o termoizolatie din baloti de paie, mai ales dacă îi aveți la îndemână. Însă, s-ar putea ca pertotal (veți fi nevoiți să faceți căprior mai lati, veți îngreuna acoperișul, e mai greu să manipulezi baloții la înălțime) să iesiti mai costisitor. La fel, recomand doar în zone aerisite. Cel mai ușor ar fi (și sincer, cred că atunci merită să termoizolati cu baloți de paie) dacă aveți acoperiș într-o singură apă (ceea ce este mai rar), suprafața de termoizolare fiind mai mică sau dacă nu doriți să locuiți la mansardă, sub acoperiș. În acest caz puteți termoizola tavanul casei cu baloți de paie și merită efortul financiar. Nu uitați că baloții trebuie tencuiți in toate părțile, pentru „ignifugare” și faptul că nu este o soluție viabilă pentru acoperișul verde.

Soluții prefabricate – dacă aveți acoperiș verde, dacă nu aveți încredere în soluțiile alternative sau pur și simplu doriți să folosiți un sistem de termoizolare din material natural, prefabricat cu certificări si/sau garanții iată din ce puteți alege : probabil cel mai des întâlnit material este fibra de celuloză. Cu caracteristici foarte bune și la un preț foarte bun, mulți aleg această soluție și pentru că este un material reciclat. La una dintre casele din lut la care am colaborat, am întâlnit o echipă, care injecta celuloză, asa că am prins momentul și i-am luat la întrebări. Atașez filmulețul la subsolul articolului sau poți să-l accesezi direct pe YouTube, AICI.

Personal, insist din nou pe stuf – datorită propriei experiențe cu acest material, mai exact pe plăcile de stuf. Cunoscând materialul, mi-am propus să încerc ceva, care pentru unii s-ar putea să pară extrem și fără șanse de reușită. Dimensiunea plăcilor fiind de 200 x 100 x 5 cm, iar plăcile fiind suficient de rigide, mi-am propus să termoizlez viitoarea mea casă cu 2 straturi de plăci de stuf. 5+5 cm =10 cm, deci doua straturi de plăci, așezate peerpendicular una peste alta pentru eliminarea puntilor termice. Plăcile ar fi așezate direct pe căpriori așezați la o distanță de 50 cm. Partea extremă ar fi că pe acest sistem de termoizolare ar veni….acoperis Verde, deci un strat de pământ de 10-15 cm, bineînțeles cu straturile de hidroizolare adecvate, direct pe stuf. Pretul sistemului este acceptabil ca și preț, as economisi (costuri și efort) sarpanta, dar și la finisajele interioare as aplica direct pe stuf tencuială de lut, căpriorii rămânând la vedere, finisați corespunzător. Bineînțeles, fiind un experiment (sper că reușit) înainte de a o folosi la propria casă, voi face încercări pe o suprafață mult mai mică.

          Revenind la subiectul articolului, o soluție din ce în ce mai întâlnită este sistemul compus din saltele de lână de oaie, spălate și tratate cu soluții anti insecte, soluții de ignifugare si/sau cânepa beton (hempcrete). Dacă dorim să rămânem în zona soluțiilor autohtone, eu as aminti chiar și perlitul, fiind un material accesibil ca și preț, dar în același timp foarte foarte ușor.

In Romania, mai găsim soluții prefabricate, din materiale naturale și  sisteme performante, aduse din afara țării, cum ar fi |plăcile din fibră de lemn, saltelele de cânepă însă la preturi mai mari, față de soluțiile  amintite până acum.

Am încercat să înglobez aici cam toate soluțiile cunoscute de mine (cu excepția cânepei beton, am lucrat cu toate sistemele) cu speranța că vă va fi de folos. Atașez la final un filmuleț despre injectarea celulozei.

Arhitectul Vlad Sadici despre casele din cânepă beton sau „hempcrete”

Arhitectul Vlad Sadici despre  casele din cânepă beton sau „hempcrete”

Cu arh. Vlad Sadici m-am întâlnit prima oară undeva la începutul anului 2016, la un atelier despre casele din baloți de paie. Cu toate astea, pasiunea lui s-a îndreptat mai mult spre casele construite din puzderie de cânepă (tulpina plantei) amestecate cu var hidraulic, numită și „cânepă beton” sau „hempcrete”. Recunosc, nu am mai vorbit foarte mult cu el dar, articolul găsit în „revista” www.lumeasatului.ro mi-a plăcut atât de mult încât v-il redau în integritate în cele de mai jos. De altfel, pe Vlad l-am și invitat la seminarul din 22-23 februarie de la Brașov, să ne povestească chiar el ce și cum cu această tehnică 🙂

Hempcrete, Canobiote, Canosmose sunt doar trei nume ale cânepei-beton… Betonul din cânepă este un amestec format din tulpină de cânepă și var. După cum se știe, cânepa este alcătuită din patru părți: semințe, frunze, fibre și partea lemnoasă a tulpinii. Pentru construcții este necesară doar partea lemnoasă mărunțită care arată ca un rumeguș și este numită puzderie. Am stat de vorbă cu arhitectul Vlad Sadici (foto), care este unul dintre cei care promovează acest material de construcții. „Noi asta facem… Promovăm betonul din cânepă ca material de construcție pentru case. Acesta este produs din partea lemnoasă a plantei numită puzderie de cânepă, amestecată cu var și cu apă. La prima vedere, această puzderie este un deșeu rămas după recoltarea cânepei dar, după cum se știe, la cânepă nu putem vorbi de deșeuri propriu-zise, pentru că de la cânepă se valorifică totul. Vreau să remarc că la noi acest material este aproape necunoscut, în timp ce în vestul Europei de mai bine de 30 de ani se construiește cu cânepă. Occidentalii au înțeles că aceste cărămizi sunt de succes pentru că este un material ecologic, un foarte bun termoizolant, iar confortul climateric este ridicat deoarece pereții respiră mai bine decât cei realizați din cărămizi, de exemplu. Iar beneficiarii de astfel de case tocmai acest climat interior l-au remarcat, nu numai ca un bun izolator, ci și ca un mecanism de reglare foarte eficient a umidității.“

Vlad Sadici arhitect

Dificil de produs, dar merită

Decorticarea părții lemnoase de fibre este cea mai dificilă, cu toate că și recoltarea necesită secerători speciale și puternice. Trebuie să cultivi cânepa, să o lași să crească, să îndepărtezi frunzele (înainte de a fi recoltată), să o recoltezi, să o lași să putrezească ușor, iar după ce tulpinile încep să se descompună fibrele pot fi separate de partea lemnoasă. Abia apoi se poate face decorticarea propriu-zisă. În privința procesului de fabricație a cărămizilor din cânepă arhitectul ne-a declarat că „partea lemnoasă a cânepei este prelucrată cu o mașină special concepută în acest scop, care separă fibra lemnoasă a cânepei de cea textilă. După aceea, fibra lemnoasă se amestecă doar cu var natural și cu apă într-o betonieră obișnuită“. Vlad Sadici ne-a mai declarat că lucrează ca arhitect la o firmă din Sebeș (judeţul Alba) care promovează cărămizile din cânepă tocmai prin construcțiile pe care le realizează din acest material. Iar aceste cărămizi au materia primă provenită din nu mai puțin de 500 ha de cânepă cultivate în împrejurimile Sebeșului. Câte case se pot construi din cânepa cultivată pe 500 ha? „Se estimează că din doar două hectare se poate construi o casă normală, pentru o familie. În privința costurilor, o casă făcută din cărămizi de cânepă costă exact cât o casă construită din cărămidă sau BCA. Dar, per total este mai ieftin deoarece la casele de cărămidă mai este nevoie de termoizolație, pe când la casele din cânepă aplicarea acestui material termoizolant nu mai este necesară. Și asta pentru că aceste cărămizi sunt foarte bune termoizolatoare. În plus, acumulează și masă termică, ceea ce înseamnă că iarna păstrează căldura, iar vara răcoarea“, conchide arhitectul Vlad Sadici.

Economia la energie, principalul atu

casa canepa macheta

Marele avantaj al caselor construite din cărămizi de cânepă este economia deloc de neglijat la facturile de gaze sau curent. După cum se știe, 80% din costurile de întreținere a unei case se duc pe încălzire – iarna, respectiv răcire – vara. Potrivit specialiștilor în construcții, economia la care se ajunge într-o asemenea casă depășeşte 50 de procente. În plus, această tehnologie are multe avantaje precum termo și fonoizolație excelentă, confortul climateric din interior de foarte bună calitate, materialul permite pereților să „respire“, deci este exclus să se formeze mucegai, de asemenea este exclus să apară poduri termice, se construiește repede, se protejează mediul înconjurător, iar materialele de construcții folosite nu dăunează sănătății. Iar orice casă construită din cărămizi de cânepă este la îndemâna oricui. Este nevoie de o structură din lemn, după care în cofraje se toarnă amestecul, cânepa beton. După 12 ore deja se poate înlătura cofrajul. Amestecul nu conține niciun fel de material toxic care în timpul prelucrării sau ulterior ar putea dăuna sănătății sau mediului înconjurător.

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016

Connect with:

I accept the terms and conditions.