Coliba Verde/ aprilie 6, 2019/ Grădinărit/ 0 comments


„Hügelkultur” este o tehnică horticolă în care o movilă construită din resturile lemnoase și alte materiale vegetale compostabile din biomasă este mai târziu (sau imediat) plantată ca un strat înălțat. Adoptată de susținătorii permaculturii, „hügelkultur” este o tehnică care ajută la îmbunătățirea fertilității solului, retenției apei și încălzirea solului. Printre avantaje am enumera și pozitia de cultivare favorabilă pentru om, posibilitatea de a refolosi cantitate mare de material organic considerat deseori „deseu” agricol.

Wikipedia

„Hügelkultur” – generalități

„Hügelkultur” este un cuvânt german care semnifică cultura de movilă sau cultura dealurilor. Se spune că a fost practicată în societățile germane și est-europene de sute de ani. Termenul este publicat pentru prima dată într-o broșură germană de grădinărit din 1962 de către Herrman Andrä. Tehnica a fost ulterior adoptată și dezvoltată de Sepp Holzer, un promotor austriac al permaculturii. Adepții permaculturii, cum ar fi Paul Wheaton și Geoff Lawton, promovează puternic straturile „Hügelkultur” ca un design perfect de permacultură.

Materialele folosite la construirea unui astfel de strat trebuie să fie materiale organice (deși Sepp Holzer recomandă și materiale textile ziare și cartoane). În forma sa de bază, un astfel de strat se compune din lemn putred, ramuri, compost, gazon și pământ fertil. Până una alta, vorbim de un grădinărit direct pe o grămadă de compost unde avem nutrienți, umezeală (reținută de lemne de exemplu) dar și căldură (degajată de procesul de descompunere). Ca să fie confortabil pentru un adult, dimensiunile recomandate sunt de aproximativ 90 cm lățime, 90 cm înălțime și lungime preferabilă. Aceste straturi, la construire, au formă de piramidă dar își vor schimba forma în timp datorită materialelor care se descompun sub stratul fertil dar și datorită materialelor adăugate ulterior prin mulcire. Considerăm că și stratul tip „gaură de cheie” (de care suntem extrem de mulțumiți și am descris pe larg experiența noastră, pe blog) este un „hügelkultur”. Unii grădinari construiesc aceste straturi direct pe sol, alții sapă șanțuri adânci de 30-50 cm adâncime.

„Hügekultur” la Coliba Verde

Nu vreau să spun că ceea ce am făcut noi este „idealul” care trebuie urmat. Însă, pentru că am văzut rezultate pozitive mai repede decât ne-am fi așteptat, ne-am gândit să împărtășim cu voi experiența noastră și dacă vă place ideea poate că încă mai aveți timp să o și aplicați. Chiar dacă ideal ar fi să construiți un astfel de strat înaintea iernii, cred că va aduce efectul dorit și dacă se construiește înainte de plantare.

Sincer, am început să fim atenți la acest tip de grădinărit atunci când Lucian și Adi (frații de la BAZA ULMU ) au început să povestească experiența lor. (multumim și salutări pe această cale 🙂 ). Locuind în pădure, avem foarte multe „deseuri” vegetale. Inclusiv busteni, crengi care nu pot fi folosiți pentru foc. Astfel, în 2018 am început să experimentăm primele straturi înălțate tip „movilă”. Am început cu două straturi dar în vara acestui an (2019) deja vom folosi 6 astfel de straturi (de aproximativ 10 m lungime). Ceea ce este puțin deosebit (cel puțin din punctul nostru de vedere) este că, „materialele de construcții” folosite la fiecare strat diferă. Asta pentru că „avem cu ce” și din dorința de a experimenta, de a observa. Dar, haideți să scriu puțin mai detaliat :

La primul strat am construit așa : un strat consistent de lemne (stejar) în stare de putrfactie. Aproximativ 30 cm. Direct pe sol. Apoi am pus un strat de vreo 30 cm de paie și incă vreo 5 cm de bălegar. Peste toate acestea am pus aproximativ 20 cm de pământ fertil. În acest strat de pământ am plantat diferite legume, apoi, pe rând, în perioada verii am adăugat paie și trifoi (mulcire). La al doilea strat în loc de bălegar am adăugat rezultatul compostării. În rest totul a fost ca la primul strat. La un al strat însă, în locul lemnelor am folosit tulpină de porumb. În rest, la fel ca la primele două straturi. În toate cazurile, pământul fertil a fost luat chiar de lângă straturi, astfel, între straturi s-au format niște căi de acces foarte confortabile. Cu aceste trei strauri am pornit în aventura noastră. În toate cele trei cazuri, rezultatele au fost bune dar, în urma observațiilor noastre, se pare că stratul la care am început cu grămada de tulpini de porumb a dat randament (productie) mai bun. Consider că o greșeală a fost faptul că am poziționat straturile paralele cu panta grădinii (avem o oarecare pantă) și astfel, apa de ploaie poate să se scurgă repede pe lângă straturi ceea ce e păcat.

Așadar, următoarele straturi sunt și vor fi construite perpendicular cu panta grădinii și îmi propun ca straturile (baza acestora) de fapt , să rețină și să se folosească, să se alimenteze de apa de ploaie. Pă lângă această schimbare, la una dintre straturi, în loc de 30 cm de paie, am pus frunze adunate din pădure, iar pe un alt strat am pus un strat consistent de compost descompus pe jumătate. Compostul era un amestec de paie, mere stricate, si resturi alimentare. mai avem un strat înălțat care este pur si simplu o movilă de pământ fertil, peste care vom pune bălegar și fân apoi, vom planta și mulci. Randamentul acestor straturi le veti afla la toamnă 🙂

Cu speranța că informțiile v-au fost utile, vă doresc un an rodnic și sănătos, iar dacă sunteti în zonă, vă invităm la o vorbă bună, ceai cald sau o mămăligă. În încheiere, câteva imagini din grădină (începutul lunii aprilie, 2019)

Share this Post

Leave a Comment

Connect with:





Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>
*
*
Rating*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.