Analogia țăran/fermier funcționează la fel de bine și pentru case. În cea mai mare parte a istoriei, majoritatea oamenilor și-au construit singuri casele. Întreaga familie dădea ajutor atunci când munca era prea grea sau mergea prea încet; întreaga comunitate participa atunci când era necesar, ca în cazul ridicării unui hambar în comunitățile Amish. Doar de curând am început să facem afaceri cu cei din afara cercului familiei și al prietenilor pentru a avea case.

La început, cumpăram doar piese sau tehnici care nu puteau fi făcute acasă; fierarul satului făcea balamalele, iar noi îi dădeam ouă. Mai târziu, am plătit bani specialiștilor locali pentru o operă mai durabilă și mai bine făcută. Apoi, nu cu mult timp în urmă, am început să le dăm străinilor și corporațiilor îndepărtate banii noștri munciți din greu pentru a ne furniza tehnici specializate și componente preasamblate.
Pentru a câștiga acei bani, a trebuit să cultivăm în surplus. Lotul de teren de subzistență nu mai era destul de mare.Țăranii au devenit fermieri. Însă, deseori, micii proprietari de pământ nu pot supraviețui într-o economie bazată pe bani lichizi: terenul lor este vândut unui operator mai mare.
Nemaiavând teren, nu mai au acces la pământul, piatra, copacii sau paiele care, mai înainte, erau la îndemnă ca materiale de construcții. Pentru a plăti construcția casei, poate se întorc la producerea de obiecte sau de servicii pe care să le vândă. Acesta este decorul. Mergem la serviciu făcând o muncă probabil lipsită de sens vreme de treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani pentru a plăti o casă cu care nu mai avem nici o legătură directă.
Cât de mulți dintre noi au fost într-o turnătorie sau o fabrică de rigips? Dacă am fost, ne-a plăcut ce am mirosit, am auzit și am simțit acolo? Când copiii fac o excursie cu clasa la abator, încetează să mai mănânce carne. Când vedem cum sunt făcute componentele de construcții, căutăm moduri mai bune de a ne face singuri casa. Mișcarea construirii naturale i-a ajutat pe oameni să refacă legătura cu tradiția noastră de adăpost independent, cu siguranță unul dintre drepturile noastre naturale.
Folosind cobul, nu punem una peste alta componente gata făcute cumpărate de la magazin. Folosind cobul, luăm materialele de construcții gratuite din solul de sub tălpile noastre – pământ bun și curat – și le modelăm pentru a face podele, pereți, tencuieli – case. Case atât de frumoase, încât îi fac pe bărbați în toată firea să plângă.
Cele mai multe dintre clădirile în care locuim și muncim sunt lipsite de suflet, antiecologice și urâte. Ne blocăm simțurile atunci când ne aflăm în ele. Însă există și alt fel de arhitectură, unul care hrănește sufletul și spiritul, care ne ajută să ne simțim bine, care ne înfrumusețează viața de zi cu zi. Vremea vechii stăpâniri asupra Naturii a apus; avem nevoie de o „arhitectură ecologică“, una care să reafirme locul nostru în Natură, unde să ni se reamintească neîncetat gloria lumii înconjurătoare. Creând clădiri naturale, vei crea spații fermecătoare, un loc în care spiritul tău să se poată înălța.
Atunci când faci singur ce îți trebuie, apare o schimbare de atitudine. Îți schimbi perspectiva din „Vreau, deci trebuie să cumpăr…“ în „Ce avem aici? Ce pot să fac cel mai bine cu acest lucru?“. Prima atitudine este felul în care o societate consumistă abordează viața. A doua este modul în care oamenii din societăți tradiționale au privit întotdeauna lumea din jurul lor. Se numește „creativitate“ și este extraordinar de satisfăcătoare.
După ce înveți să îți creezi materialele de construcții primare din pământul de sub tălpile tale, capeți o viziune mai largă. Acum înțelegi rolul pe care îl au nuielele în punerea unui acoperiș și pricepi cât de ușor este să construiești cadre de ușă din stâlpi, să pui gazon pe acoperiș, să montezi bucăți de sticlă fără ramă pentru ferestre într-un perete din cob. O lume de noi posibilități se deschide.
Partea cea mai importantă a construirii propriei tale case naturale este schimbarea de stil de viață care te eliberează de corvezi și de sentimentul că ești prins în capcana creditului. Dacă urmezi procesele de gândire și principiile ecologice, costurile casei tale s-ar putea să dispară aproape complet, creându-ți ocazia dea-ți lua un an liber și de a crea o casă care te inspiră cu adevărat. Cel mai important, nu uita că a construi nu este ceva ce se face în grabă pentru a obține o structură finită. Atât construcția, cât și traiul în casa ta pot fi, zilnic, procese spirituale de bucurie, de reflecție și de legătură cu Natura. Nu confecționezi un produs – deci fă-ți timp să te bucuri de întreg procesul.