Familii refugiate în natură din fața pandemiei….și nu numai

Familii refugiate în natură din fața pandemiei….și nu numai

Încă de la începutul pandemiei și a stării de urgență declarate în luna aprilie ( anul 2020 ) au început să ne sune diferite persoane șă se intereseze de stilul de viață adoptat de noi, iar unele tipuri de mesaje venite în cutia poștală electronică aveau subiectul principal părăsirea orașului, mutatul în natură. Activând în domeniul construcțiilor ecologice și trăind „off grid” deja de 4 ani, oricum suntem în temă și știm că există o astfel de tendință în creștere dar, în perioada stării de urgență parcă s-a accentuat. Cel puțin teoretic.

Probabil, pentru unii a fost nevoie de un „impuls” -ca să nu zic șoc – pentru a realiza că traiul în natură are mai multe avantaje față de traiul din mediul urban. Personal cunosc multe familii care au facut deja mutarea mai devreme , și din câte știu sunt bine mersi. Astăzi, as dori să scriu despre o familie care s-a refugiat în natură, strict din „cauza pandemiei” și cel puțin deocamdată doar pe perioada stării de urgență. Este vorba de familia Szikszai, din Miercurea Ciuc.

Fotó: Pinti Attila – sursa : szekelyhon.ro

Priveliște pitorească, ciripitul păsărilor și zâmbetul unui copilaș au fost ceea ce am găsit atunci când am ajuns la tânăra familie. Deja, de mai bine de două săptămâni au părăsit orașul, la insistențele soției. Sau retras pe malul unui lac, pe un teren moștenit de la strămoși. Ca și locuință, alegerea lor a fost o casă mobilă, construită de o firmă chiar din orașul lor. Este aceeași firmă de la care a achiziționat o casă mobilă și Gabriela Isadora („Căsuța Plimbăreață”) care, trăiește un stil de viață minimalist, ecologic de aproximativ patru ani. Am scris un articol despre experiența Gabrielei.

„În mod normal, locuim la oraș, într-un apartament cu 3 camere. Totul a fost bine pentru noi până la începutul acestui an, atunci când virusul a ajuns și la noi în țară iar autoritățile au impus multe restricții” – cu aceste cuvinte a început tânărul tată, avocat de meserie, să povestească schimbarea intervenită. A continuat, spunând că, prima lună din perioada „stării de urgență” au rămas la oraș dar, cum trecea timpul, realizau că pe termen lung nicicum nu este sănătos, sustenabil și are efecte negative asupra copilașului.

Fotó: Pinti Attila – sursa : szekelyhon.ro

Inițiativa a avut-o soția și la insistențele ei, au decis că vor închiria o casă mobilă și se mută în natură. „Ne-am săturat de turele din jurul blocului” spun ei. Familia tinerilor, pentru început a fost reticientă dar, s-au obișnuit cu ideea. Tânărul avocat a renunțat la unele lucrări și a continuat cu munca online. Odată mutați în natură, un avantaj era faptul că o parte din muncă putea fi făcută în aer liber, atunci când vremea era favorabilă. Faptul că avea posibilitatea de a munci online, l-a ajutat în decizia de a părăsi orașul.

Fotó: Pinti Attila – sursa : szekelyhon.ro

Tot el spune că, relația dintre ei s-a îmbunătățit, în primul rând pentru că petrec mai mult timp împreună în familie, și în acelasi timp se pot bucura de darurile naturii. „Recunosc, mulți prieteni ne felicită acum și spun că am făcut o alegere bună și, se pare că sunt unii care, chiar și-ar dori să fie în locul nostru” – spune Tamás.

Vrând, nevrând, au ajuns să experimenteze un stil de viață minimalist – și nu pare că se plâng de ceva, chiar dacă, casa mobilă are doar 15 mp. Acesta este dotată cu toate cele necesare pentru doi adulți și un copil mic, curentul electric fiind furnizat de un generator, iar apa potabilă este asigurată de izvorul de pe teren.

„Liniștea naturii ne ajută să ne odihnim, să ne relaxăm. Atât iarba de afară cât și căsuța dotată cu încălzire în pardoseală este pe placul fetiței” – spune tânăra mamă. „Pe lângă lungile plimbări, am plantat pomi, se culcă devreme și se bucură de liniște, deoarece casele din vecinătate sunt părăsite.”

Așa, la final, o curiozitate aș avea : câți dintre voi ați luat în calcul la modul cel mai serios, să faceți o astfel de „mutare” , schimbare în viața voastră?

Traducere și adaptare după articolul (in lb maghiara) apărut pe www.szekelyhon.ro

Mărimea (CASEI TALE) contează! Avantajele caselor de dimensiuni…normale

Mărimea (CASEI TALE) contează! Avantajele caselor de dimensiuni…normale

Consumul excesiv – mai exact CONSUMERISMUL! – ne conduce la dorința de a AVEA case mai mari, mașini mai rapide, haine mai trendy, tehnologie mai apreciată și sertare supraîncărcate. El promite fericirea, dar rareori își ține promisiunile. În schimb, provoacă o dorință continuă pentru mai mult … o dorință pe care o promovează lumea din jurul nostru. Și începe încet să ne jefuiască, să ne macine (fizic și mental) viața. El redirecționează pasiunile noastre – primite în dar la naștere – la lucruri care nu pot fi îndeplinite. Ne consumă resursele limitate.

La urma urmei, suntem o „rasă” care se crede deasupra tuturor, care dorește să iasă în evidență. Majoritatea dintre noi ne dorim case mari, proprietăți mari….posesii MARI! În România, în ultimii 50-60 de ani, mărimea caselor s-a dublat (cel puțin) deși numărul membrilor în familii a scăzut. Ba mai mult, 10% dintre noi mai închiriem spații suplimentare pentru „posesiile” noastre și avem garaje a căror mărime depășesc mărimea unei case în care locuia o familie cu 4-6 copii, acum 80-100 de ani. „Mai mare” și „mai generos” tind să fie casele care, sunt lăudate în cultura noastră. Mă întreb dacă aceste CASE mari – cu mobilierul extrem de scump – ne fac mai fericiți? Merită „admirația” noastră? Oare ne lipsește ceva și astfel încercăm să compesăm? Conceptul de „acasă”, ca și ideal pentru siguranță și confort, de acceptare și de apartenență, este unul care rezonează cu aproape toată lumea. Dar undeva de-a lungul drumului, am început să urmărim un ideal diferit. „Acasă” a devenit un loc pentru mobilier scump, „dotări scumpe”, depozit pentru o grămadă de bunuri în continuă creștere și a urmări o perfecțiune nerealizată, portretizată în cataloage și în emisiuni realizate ca și reclamă (ascunsă).

Dar ce rol are o (a)casă și ce-l face frumos și primitor?

sursa imagine : www.naturalhomes.org

(A)casa este un loc pentru a veni acasă. Acesta oferă un loc unde vă puteți relaxa, deconecta și odihni. Oferă o oportunitate de interacțiune între membrii familiei – un port sigur din furtunile vieții pentru a găsi acceptare, securitate și stabilitate. Dar (a)casa este, de asemenea, și un port de plecare atunci când sunteți gata să explorați marea liberă a a unei vieți noi. Acestea sunt idealurile la care ar trebui să ne străduim cu casa pe care o creăm : un port sigur și un port de plecare unde oricând te întorci cu drag. Și când aceste idealuri sunt satisfăcute, casa noastră este frumoasă! Casa ideală se „croiește” pe mărimea și nevoile celor care o vor locui. De fapt, adesea, reducerea numărului de metrii pătrați și / sau a numărului de posesiuni din casa noastră ne permite să realizăm mai bine acele idealuri care fac casa o casă. Când banii, timpul și energia nu sunt cheltuiți pentru a acumula și pentru a îngriji lucruri care nu prea contează, avem mai multe resurse disponibile pentru lucrurile a realiza (a)casa ideală.

Mărimea (casei tale) contează!

Oamenii își cumpără case mai mari deoarece :

  1. nu mai au „suficient spațiu” în casa veche
  2. Sunt promovați la locul de muncă deci, „au cu ce”
  3. Sunt convinși de un agent imobiliar că „au nevoie” și că „își permit” o casă mare
  4. Să impresioneze, să iasă în evidență
  5. Ei cred că o casa mare este casa visurilor lor

Un alt motiv pentru care oamenii continuă să cumpere case mai mari și mai mari este că, nimeni nu le spune să NU cumpere. Mantra culturii vine din nou chemând „cumpăra cât mai mult și mai mare posibil”. Ei cred minciuna și aleg să cumpere o casă mare doar pentru că asta e „ce ar trebui să faci” când începi să câștigi bani … cumperi lucruri frumoase, mari. Vă dați seama că de fapt la o casă mai mare, cei care câștigă sunt : arhitecții (lucrează pe metru pătrat), constructorul (lucrează pe metru patrat), producătorii și vânzătorii de materiale de construcții (cu cât mai multe case mari, cu atât mai mult material vândut), statul (impozitare pe metru patrat) și TU (câștigi spațiu, nu altceva–-tu îi plătești pe cei enumerați înaintea TA). În această ordine de idei, poate iei în considerare faptul că o casă de dimensiuni (hai să zicem) normale, s-ar putea să-ți aducă economii, beneficii.

De ce să nu construiești mai mare decât ai nevoie?

În România exista legea locuintei (nr. 114/1996, actualizata recent) care reglementeaza minimul de metri patrati pe care pot sa le aibe anumite spatii dintr-o locuinta. De exemplu, nu poti avea o locuinta cu aria utila totala mai mica de 37 mp. Interes financiar sau nu, habar nu am. Ceea ce știu este că o încăpere cu forme organice (perți curbați) iti dă impresia de spațiu mai mare (pereții drepti sunt un obstacol pentru privire, ori pe un perete curbat iti aluneca privirea), geamuri din două direcții pot mari spatiul, eliminandu-se umbrele. Ba mai mult, luminatoarele din acoperisuri (eu aici ma gândesc la acoperisul rautoportant) poate ajuta mult. Geamurile, usile mari, spre sud te pot conecta cu natura, nu vei avea senzatia ca stai intr-o cutie. Pana una alta, sa nu uitam ca o casa e un loc in care ne adăpostim pentru perioade scurte, deoarece majoritatea timpului, omul ar trebui sa stea afara (chiar si iarna). Copiilor le place sa se catere, sa se ascundă…se multumesc cu supante (unde se duc sa se culce). Atât cat nu dorm, trebuie sa fie conectati cu parintii….si nu au nevoie de camere mari. Omul se simte bine daca are…avere, avutie, etc. Pentru un trai fericit si sanatosi, ajunge sa fim…doar noi. 

Alte avantaje al unei case mici sunt :

  1. Costuri reduse! Oh, și câte …am scris mai sus dar și ulterior la întreținerea casei
  2. Mai puțin timp și bani pentru curățenia din casă
  3. „Eliberare mentală” – sună ciudat dar totul e simplu : cu cât mai multe posesii avem și cu cât sunt mai scumpe, cu atât mai multe griji ne facem.
  4. Mai puțin impact asupra mediului
  5. Mai mult timp pentru tine, pentru familie – energia necesară întreținerii unei case mari o poți aloca familiei tale
  6. Ușurința de a vinde – o casă mică se vinde mai ușor decât una mare și scumpă

Casa ta este o decizie foarte personală care, cântărește într-un număr mare de factori care, nu pot fi rezumați într-un articol de 700-800 de cuvinte. Acest articol nu a fost scris pentru a se adresa fiecăruia. Numai tu știi toate variabilele care intră în joc atunci când iei decizia pentru casa ta ideala.

Sfaturi, încurajări pentru SCHIMBARE – o viață independentă, liberă și sănătoasă

Sfaturi, încurajări pentru SCHIMBARE – o viață independentă, liberă și sănătoasă

Dacă nu ești multimit(ă) cu viața Ta, SCHIMB-O!

Din păcate stau prost cu compunerea, cu alegerea cuvintelor. Recunosc, câteodată chiar și cu gramatica. Este motivul pentru care, deseori prefer să nu îmi scriu gândurile. Însă, experienta, viața pe care o trăim simțim că ne face mult bine (față de viața care am trăit-o la oraș) și de multe ori simt că trebuie să scriu despre asta…poate, poate ajută pe cineva. Ceea ce mă ajută și determină din când în când să scriu, sunt unele articole (mai mult în engleză) din care mă inspir și le combin cu experienta noastră. De fapt, aceste articole mă încurajează să scriu deoarece văd că există oameni care au nevoie la rândul dul lor de aceste încurajări. De mult timp mă străduiesc sa îmi adun gândurile și să scriu despre SCHIMBARE! Schimbarea stilului de viața. Stilul de viață ROBOTIZAT. Comparând trăirile și experiența noastră cu ceea ce vedem mai ales în orașe nu pot să spun decât că este o viață robotizata. Suntem „setați” de la naștere să facem ceea ce ni se spune, ceea ni se arată (televizor, internet, reclame, etc). Suntem programați să producem. Cine nu este de acord cu asta nu trebuie să citească rândurile de mai jos.

Schimbarea despre care vorbim este acea miscare ascedentă care o putem vedea pe plan mondial. Unii o numesc „off the grid”, „downshifting” sau dacă doriți termeni autohtoni, putem să o numim „minimalism” sau „mutat la țar㔄. De fapt, cel puțin din partea mea, primele două sunt schimbări „mai perfecționate” (pentru unii mai extreme) față de o simplă „mutare la țară„. Perfecționarea însemnând de fapt, nu doar să ne mutăm la țară ci, să ne lăsăm mentalitatea defectă de la oraș, să ne străduim să trăim cât se poate de mult în Natură, cu Natura. Pentru că, astfel avem mult mai multe sanse să ajungem la bunăstarea, fericirea și sănătatea pentru care facem SCHIMBAREA! As putea „filosofa” mult despre traiul de la oraș, viața de la țară dar, în acest articol mi-am propus să scriu câteva sfaturi, încurajări pentru cei care sunt în pragul schimbării. Acestea le-am adunat în urma experientelor proprii și discutând sau citând pe diferite forumuri, „problemele” celor care doresc sa facă pasul :

  1. Natura nu are nevoie de tine. Tu ai nevoie de Ea. În oraș nu ai foarte multe oportunități de a te bucura de Ea. Facem parte din Natură. Odată ce reintri în Natură și trăiești cu Ea, vei putea beneficia la maxim de darurile acesteia…. si credeți-mă, Natura ne oferă tot ce avem nevoie pentru a fi sănătoși și fericiți. Sfatul meu este să faci schimbarea cu gândul de a proteja natura și de a trăi în armonie cu ea, cât de mult poți….si Da, se poate!… Pune mai mult preț pe sănătate decât pe ieftin…si această afirmație nu are nici o legătură cu produse „de calitate” sau „bio”… De fapt nu are legătură cu nici un „produs” 
  2. Schimbarea nu înseamnă neapărat întoarcerea „în peșteră” însă, cu cât mai mult ne folosim de tehnologia modernă (de obicei pentru mărirea confortului) cu atât mai mari sunt șansele de a ne îndepărta de Natură și implicit de a ne afecta sănătatea. Sfatul meu este totuși, să privești „înapoi” și gandeste-te ce beneficii aveau străbunicii noștri, trăind așa cum au trăit. 
  3. Banii și „jobul” nu sunt și nu ar trebui să fie o prioritate în viata de zi cu zi atunci când te muti în NATURĂ. Trăind în era consumerista, uităm că, pentru un trai sănătos și fericit avem nevoie de infinit de puține lucruri… Trăim vremuri în care avem impresia falsă că fără bani nu putem trăi. Pierderea locului de muncă, „siguranța” banilor este cea mai mare temere a celor care vor să facă Schimbarea. Recunosc, banii ajută, schimbarea, tranziția poate fi mai lină și mai rapidă dar, se poate și fără sau, mai exact și cu putini bani. Din punctul meu de vedere, Schimbarea maximă (care îți poate aduce maximum de fericire și sănătate) este de fapt AUTOSUSTENABILITATEA! În afară de hrană, apă și adăpost ce mai ai nevoie pentru a fi fericit și sănătos? Tot ce ai nevoie pentru a fi fericit și sănăts le găsești în natură. Tot! Să nu îți fie frică să te îndepărtezi de oraș. Cu cât mergi mai departe, cu atât mai mult ai șanse să trăiești cu foarte putini bani. În aceste locuri terenurile sunt mai ieftine, mâna de lucru mai ieftină. Oamenii sunt mai predispuși să te ajute. Nu îți fie frică să „te reprofilezI”! Fiecare din noi își are rostul pe lumea asta. Poți face banii necesari unui trai minimalist croșetând șosete sau „bătând cuie”. Sunt nenumărate soluții de a face bani departe de oraș. Nu uitați însă, că DAR DIN DAR SE FACE! (troc, clacă, etc – incredibil dar în zonele îndepărtate de orașe, mai funcționează)  Sfatul meu este să nu consideri acest lucru un impediment. Caută-ți locul în funcție de suma disponibilă și nu invers (nu aduna bani pentru ceva scump). Trezește-te pentru a trăi și nu pentru a face bani. Trăindu-ți viata, banii oricum vor veni… fix cât ai nevoie pentru supraviețuire. 
  4. Există viață și la țară! Mulți invocă lipsa educației, artei sau al „serviciilor” care ne sporesc confortul de la oraș.  Este fals. Nu doresc să întru în detalii cu privire la sistemul de învățământ de stat doar atât : educația pentru o viață sănătoasă și fericită NU SE FACE ÎN CLASE! Există și educație (dacă copilului tău ii este sortit sa devină „geniu” va deveni oricum, dacă nu, nici cu toate școlile bune nu va deveni) și artă la țară. Și este mult mai simplu și mai ieftin. Există și medici, cabinete medicale dar, sa nu uităm că sănătatea se bazează pe prevenirea bolilor și nu pe tratarea acestora. Sfatul meu este : dacă crezi că în comunitatea în care te-ai mutat lipsește ceva important (pentru a fi fericit și sănătos), creează – l chiar tu! 
  5. Mergi spre autosustenabilitate! Fii autodidact! Pentru că trăim în era consumerismului, suntem „setați” să credem că trebuie să plătim pentru fiecare serviciu separat. Este fals. În mare măsură, putem să ne facem totul singuri, în familie. Chiar dacă unii nu recunosc sau alții nu cred, da, putem să ne construim singuri chiar și casa. Sfatul meu este să îți cauți teren în asa fel încât sa beneficiezi de cât mai multe avantaje : lumina soarelui, apă, o casă dărăpănată (care să o renovezi ușor, ieftin sau să o demolezi și sa te folosești de materiale. 
  6. Muncește și roadele vor apărea. Muncește pentru tine… fără „șef”. Viața la țară nu însemna 8 ore de lucru după care distracție și somn. Dar, despre ce vorbim? La oraș, de mulți ani nu mai lucrezi doar 8 ore, nu-i asa? Iar copilul tău este crescut de bunici, bonă sau singur, oboseala ta se acumulează, la fel și stresul zilnic. Atunci când devii autosustenabil vei munci din greu. Nu, nu vă speriați. Această munca nu îți aduce oboseală, stres și nici nu te tine departe de familie. Îți aduce satisfacții, bucurii, alături de familie dar îți salvează și mulți mulți bănuți. Oboseala simțită puteți să comparați cu cea simțită după câteva ore de „fitness”.  Dacă frica de munca grea a fost cea care te-a împiedicat să faci schimbarea, sfatul meu este să compari din toate punctele de vedere „jobul” tău cu beneficiile muncii din gospodărie. 
  7. Nu da înapoi! Într-o lume în care inclusiv țăranul de la sat este convins că „nu merită să lucrezi pământul” sau să crești animale, s-ar putea ca tu să fii „prostul satului” sau „ciudatul”, „nebunul”, „hippiotul”, etc. din zonă. M-a interesat subiectul și eram și curios de ce nu mai merită țăranului să-și lucreze pământul. Părerea mea este că ei sunt ademeniți de „luxul și confortul” oferit de oraș, legile apărute ii descurajează să țină animale și sa lucreze individual pământul, clima în schimbare la fel, ii descurajează și nu în ultimul rând materiale plastice cu forme de legume, fructe și carne sunt mult mai ieftine. După ani și ani de „tradiții”, multora le este greu să accepte orice diferă de ceea ce știu ei. Ori un orășean care se mută la țară, poate veni cu un bagaj de informații impresionate adunate din călătorii, cărți sau internet. Informații luate din alte tradiții și culturi dar, care pot fi de folos în autosustenabilitate. Aceste noutăți pot să te facă diferit din punctul de vedere al celor care, dintr-un motiv sau altul, nu au avut acces la ele. Sfatul meu este nu îți pese, sa nu te influențeze, atâta timp cât ție și familiei tale iți este bine, sunteți sănătoși și fericiți, atâta timp cât nu deranjez mediul înconjurător. Fii pozitiv, răbdător și înțelegător. Se vor apropia ei de tine, mai repede decât te-ai aștepta. 

Fiind toate astea așternute „pe hârtie”, trăiesc cu speranța că aceste informații v-au fost de folos și utile. Vă doresc tot binele din lume dar, în primul rand sănătate și fericire. Vă îmbrățișez din mijlocul naturii!! 

Un „nebun” („hippiot, braconier, pocăit, ciudat, curajos”) de al vostru. 

De ce ai alege o căsuță pe roți? Tie ti s-ar potrivi?

De ce ai alege o căsuță pe roți? Tie ti s-ar potrivi?

Gabriela este unul dintre puţinii români care trăiesc în căsuţe pe roţi. Fenomenul „tiny house” este destul de popular în alte ţări, însă în România nu a luat încă amploare.

Tânăra din Târgu Mureş a decis să-şi facă o căsuţă pe roţi, în urmă cu aproximativ doi ani, în momentul în care a calculat câţi bani va trebui să dea înapoi pentru un credit imobiliar. Îşi dorea să aibă un loc al ei şi atunci a căutat o soluţie. “M-am gândit iniţial la o casă de lut, dar habar nu aveam unde să o fac. Iniţial am vrut să-mi cumpăr un microbuz, dar nu era potrivit pentru ce doream eu şi aşa am început să studiez fenomenul căsuţelor pe roţi. Am citit foarte mult despre stilul ăsta de viaţă, despre cum se fac căsuţele şi, în cele din urmă m-am hotărât să o fac. Am început să caut în România firme care să facă astfel de căsuţe, dar iniţial nu am găsit. Am mers la un meşter din Mureş şi i-am spus ce vreau să fac. El mi-a spus că îmi face casa, dar nu ştie să mi-o pună pe trailer. I-am arătat tot felul filme pe Youtube cum se face şi omul părea foarte încurcat, atât de încurcat încât am zis că nu mă încurc”, povesteşte Gabriela. Aceasta spune că şi-a cumpărat trailerul de la o firmă din Miercurea Ciuc care, în cele din urmă, a ajutat-o să-şi facă şi casa, modelul ales de ea (16 mp) costând în jur de 20.000 de euro. Tânăra a participat, însă, la construcţie şi a cumpărat materiale la mâna a doua, reuşind să mai scadă din costuri. „Mi-am dorit să particip eu la construcţia casei, pentru că am citit şi m-am documentat foarte mult. M-am crezut foarte vitează, însă, în cele din urmă mi-am dat seama că asta nu e o treabă pentru mine şi am renunţat. Tot ce am făcut a fost să pun toată izolaţia de pe casă, am vopsit, am lăcuit lambriurile, chestii de astea. Designul a fost conceptul meu”, spune Gabriela.

Căsuţa te face mai ordonat

Tânăra povesteşte că stilul acesta de viaţă se potriveşte celor care iubesc libertatea şi celor care nu pun atât de mult accent pe mărimea spaţiului în care trăiesc. „E o viaţă care te limitează din anumite puncte de vedere. Dacă eşti obişnuit să dormi în cort, în hamac, atunci nu ai o problemă, dar dacă ai stat într-o casă de 200 de metri pătraţi, atunci o să ai ceva probleme. Eu am călătorit foarte mult şi m-am obişnuit cu stilul ăsta de viaţă. Pentru mine nu e o problemă spaţiul. Nu poţi să-ţi pui o cadă să te lăfăi în ea, suprafaţa de jos a casei este şi bucătărie, şi sufragerie, şi birou, deci totul într-una. Iar sus e dormitorul”, povesteşte proprietara căsuţei plimbăreţe, pe care a botezat-o ”Micul Atlas”.

Gabriela susţine însă că există şi nenumărate avantaje ale traiului într-o astfel de casă. “Ai o libertate fantastică poţi să stai iarna într-o zonă de schi, poţi să locuieşti vara sub un stejar sau la malul mării. Faptul că tu, când te muţi cu jobul, nu mai trebuie să te muţi! Nu mai vinzi frigiderul, nu mai împachetezi, se mută casa cu tine! Dar trebuie să fii un om foarte cumpătat, să ai grijă cu lucrurile care ţi le cumperi, ceea ce înseamnă că îţi rămân şi mai mulţi bani în buzunar, ceea ce mie îmi place foarte mult, că eu cu banii ăia pot să călătoresc. Dar nu îţi mai cumperi tacâmuri pentru 48 de persoane, îţi iei cinci furculiţe, cinci linguri, le fel şi cu oalele. La fel şi cu hainele. Eu cred că am cinci perechi de pantaloni, doi bocanci, trei sandale, nu am nicio poşetă, nu am rochii de gală, pantofi cu tocuri şi, cel mai important, ştiu unde este fiecare lucru, pentru că eu eram un om foarte dezordonat, însă de când stau în căsuţa cu roţi ştiu fiecare obiect unde e”, povesteşte Gabriela. Tânăra locuieşte în căsuţă din septembrie, anul trecut, iar în această iarnă s-a mutat deja cu ea lângă Sibiu, însă atrage atenţia că aceste căsuţe nu trebuie confundate cu o rulotă.

“Căsuţa pe roţi are patru metri înălţime, are trei tone şi nu este o structură pe care să o muţi în fiecare zi, în weekend. Eu am mutat-o până acum de două ori. Nu călătoresc cu ea prin ţară cum faci cu o rulotă, sunt persoane care îşi fac căsuţele şi se plimbă cu ele mai des. Dar e destul de greu. Mergi cu 50-60 la oră, eşti într-un fel de croazieră. Este o casă în toată regula, doar că poţi să o muţi”, mai spune Gabriela, ca povesteşte că oamenii se uită la căsuţa ei “ca la urs”, însă sunt mulţi care cochetează cu ideea de libertate şi visează la un astfel de spaţiu.

De altfel, Gabriela ne va prezenta mult mai pe larg tot ceea ce am descris mai sus, la „Organix”, evenimentul care se va desfășura pe 22-23 februarie, 2020, la Brașov. Vezi detalii despre eveniment AICI!

Puteți urmări noutăți despre căsuța din articol, urmărind pe facebook, pagina Casuta Plimbareata

Un articol preluat de pe site-ul www.adevarul.ro

Connect with:

I accept the terms and conditions.