De ce să construim cu materiale naturale
1. Sănătate – Clădirile moderne sunt de obicei toxice, deopotrivă pentru constructori și pentru locuitori. Mulți dintre cei mai fervenți susținători ai construcțiilor naturale sunt oameni cu sensibilități acute la chimicale și cu alte afecțiuni cauzate de mediu. Persoanele cu „sensibilitate chimică“ sunt în mod special conștiente de felul în care ne îmbolnăvesc clădirile moderne, însă probabil cu toții suferim de „sindromul sensibilității chimice“ în diferite grade. Chiar și în presa convențională, tradițională, apar adeseori articole despre cancer și probleme respiratorii legate de adezivii pe bază de formaldehide, de materialele plastice, vopsele, azbest și fibră de sticlă. Toxicitatea acestor materiale are impact asupra tuturor celor care vin în contact cu ele: muncitorii din fabrici și depozite, constructorii de pe șantier și cei ce locuiesc înconjurați de produsele finale otrăvitoare. Materialele naturale, cum sunt piatra, lemnul, paiele și pământul, nu numai că nu sunt toxice, ci ele îmbunătățesc calitatea vieții. Stabilitatea chimică a pământului, cuplată cu evoluția noastră împreună cu el ca parte a vieții de zi cu zi, sugerează cât de sigur este acest material. Este cel mai puțin probabil ca pământul să stimuleze infecții bronhice, probleme alergice, iritații ale pielii sau alte sensibilități la substanțe chimice. Argila este de fapt cunoscută pentru proprietățile curative, un material care a fost de mult timp prețuit pentru abilitatea de a absorbi toxinele. În timpul plămădirii cobului, contactul pielii cu argila udă este vizibil terapeutic. Poate usca iritațiile provocate de iedera otrăvitoare, vindecă tăieturile și rosăturile și pare să ajute oamenii să se simtă sănătoși în general. Casele din pământ, fără masticuri sau tencuială din ciment, respiră blând și domol prin întreaga suprafață a zidului. Pereții pot avea, de asemenea, abilitatea de a absorbi substanțele iritante din aerul din clădire și să absoarbă și să egalizeze excesul de umiditate sau uscăciunea.
2. Bunăstare psihică – Există tot mai multe dovezi despre faptul că construcțiile moderne ne compromit atât sănătatea psihică și emoțională, cât și bunăstarea fizică. Așa cum am observat, un-ghiurile drepte, suprafețele plate monocolore și uniformitatea constantă nu există în lumea naturală în care au evoluat strămoșii noștri. Aceste caracteristici pot declanșa o reacție subconștientă care ne spune: „ceva nu este bine aici,“ care ne menține nervoși și stresați. Majoritatea caselor moderne nu reușesc să ne stimuleze simțurile cu diversitatea de modele, forme, texturi, mirosuri și sunete pe care le simțeau înaintașii noștri preindustriali. Probabil că monotonia ambientală din clădirile noastre contribuie la dependența noastră de stimulare senzorială prin intermediul drogurilor și a mijloacelor electronice.Din Toronto până la Tapachula, în Australia și în Algeria, aproape fiecare persoană întâlnită care locuiește în case din pământ iubește acest mod de viață. Ei spun că se simt mai sănătoși, mai vioi, mai productivi și totuși relaxați și conectați cu Pământul. Uneori spun despre casele lor că sunt „răsărite din Pământ“. Deși oamenii din zilele moderne de azi sunt condiționați să prefere noul, tot ce este strălucitor și predictibil, reacționăm la un nivel profund la materialele neprocesate, la gândirea și grija personală exprimate prin meșteșug. Aproape toate clădirile naturale, indiferent de nivelul de cunoștințe al constructorilor, sunt remarcabil de frumoase. Ne-am obișnuit să ne așteptăm la expresii de venerație fermecată pe fețele celor care ne vizitează pentru prima oară și am fost martorii dificultăților pe care le întâmpină vizitatorii când trebuie să se desprindă de căldura banchetelor din pământ atunci când e timpul să plece.
3. Independenţă financiară – Cele mai multe case noi costă cel puțin 100.000 $ și plata lor durează o viață întreagă. Câștigurile reale sunt în scădere, pe când costurile caselor continuă să crească, prinzând oamenii în capcana ipotecilor pe viață. Mulți proprietari de case își iau servicii care le displac pentru a plăti pentru case pe care nu le iubesc. Ei predau controlul finanțelor personale băncilor, care, din punct de vedere ecologic, sunt unele dintre cele mai dăunătoare instituții de pe planetă. Însă nu trebuie să fie așa. Prin folosirea materialelor locale, neprocesate, cum sunt pământul și paiele, construind la scară mai mică și mai isteț și făcând tu însuți o mare parte din muncă, poți crea o casă aproape incredibil de accesibilă ca preț. În special în cazul construcțiilor din pământ, materialul brut este aproape gratis, iar abilitățile necesare sunt elementare. Cunoaștem mulți oameni care și-au construit case din pământ cu mai puțin de 5.000 $ și este posibil să construiești o căsuță mică, dar fermecătoare, cu 500 $. O casă pe care o ridici tu însuți poate fi construită încet, în etape, pe măsură ce îți permiți să cumperi componentele. Deasemenea, poți economisi bani pe termen lung cu o casă mai mică, mai eficientă, care folosește tehnologia solară pasivă simplă pentru încălzire și răcire. Odată ce prețul scade de la sute la zeci de mii, sau chiar la câteva mii de dolari, devine mai ușor să te scuturi de jugul împrumuturilor și ipotecilor. Opțiunile de alegere a unui serviciu ți se lărgesc și pierzi mai puțin cu taxele și transportul. Poți reduce numărul de ore în care lucrezi departe de casă și poți petrece mai mult timp cu copiii, sau poți cultiva o grădină de legume mare, care îți va reduce cheltuielile și îți va crește și mai mult satisfacția.
4. Confort – În regiunile în care construcțiile din lemn au nevoie de instalații de climatizare, clădirile din pământ din imediata apropiere sunt răcoroase și proaspete întreaga vară. În timp ce vecinii se zbat să își plătească facturile pentru utilități, casele din cob rămân confortabile și călduroase în timpul iernii, absorbind fiecare oră de soare pentru ca mai târziu să elibereze lent căldura. Confortul mai înseamnă intimitate acustică, atât față de zgomotele din exterior cât și față de zgomotul generat în aceeași clădire. Casele înșiruite, școlile și casele în care locuiesc copii, toate pot beneficia de proprietățile fono absorbante ale pereților din pământ.
5. Democraţie și independență – Cartelurile industriale, industria construcțiilor și guvernul au conspirat pentru a împiedica majoritatea oamenilor să își construiască propriile case. Am fost crescuți spunânduni-se „Nu poți construi o casă decât dacă ești constructor profesionist.“ Suntem convinși că trebuie să cheltuim 150.000 $ ca să cumpărăm o casă de 185 mp. Și pe măsură ce componentele unor asemenea case devin totmai tehnice, grele și periculos de manipulat, construirea devine într-adevăr o activitate de competența tinerilor viguroși, cu mașinării scumpe și zgomotoase (dintre care cei mai mulți probabil că își urăsc serviciul la fel de mult cum își urăște serviciul deținătorul noii case, împovărat cu o ipotecă pe treizeci de ani).Construirea naturală este democratică. Cele mai multe tehnici de construire naturală și în special cobul, sunt accesibile femeilor în vârstă și băiețeilor, celor neexperimentați, handicapați, sărăciți. Cobul este atât de sigur încât chiar și copii foarte mici pot să îl facă; nu este nimic greu care să cadă, nu sunt mașinării periculoase, nu sunt necesare unelte atât de scumpe încât să nu le putem confecționa sau cumpăra. Construirea naturală conferă putere celor care întreaga viață au fost convinși că ar trebui să lase construitul în seama „profesioniștilor“. Construirea unei case este o afacere care implică mulți bani, cu toate problemele asociate cu alte industrii cu miză ridicată. În cursa de maximizare a profitului imediat, preocuparea pentru sănătatea mediului interior și a locuitorilor acestuia trece adeseori pe plan secundar, la fel ca și efectele asupra ecologiei și a oamenilor din regiunile din care sunt extrase resursele. Cu toate acestea, cei bogați și puternici se așteaptă să își facă plăcute propriile case și vieți (pe seama oamenilor mai puțin privilegiați, care adeseori trăiesc, invizibili, în țări îndepărtate). Industria construcțiilor și legislația guvernamentală concentrează puterea în mâinile guvernului și a anumitor corporații, prin impunerea conformării la un set limitat de opțiuni. Dacă legea ar spune că trebuie să folosim fundații din beton pentru fiecare clădire, gândiți-vă doar ce profit vor avea producătorii de ciment!Construirea naturală încurajează ingeniozitatea prin utilizarea materialelor și a elementelor de construcții găsite și recuperate, în acest fel nu doar economisind bani și resurse,ci adăugând valoare vieții și spiritului clădirii. Tehnicile care folosesc munca umană și creativitatea produc o dinamică socială diferită față de cele care depind de materiale procesate din greu, mașini scumpe și calicări specializate – o dinamică în care oamenii se bizuie unul pe celălalt și pe creativitatea personală pentru îndeplinirea nevoilor lor elementare, în loc să își predea puterea în mâinile guvernelor, corporațiilor și profesioniștilor.
6. Tradiţie și moștenire – Industria construcțiilor ar prefera să uităm că în multe locuri clădirile naturale sunt otradiție puternică. Continuarea construirii cu pământ menține acea tradiție. În Anglia,cu patruzeci de mii de clădiri din cob numai în comitatul Devon; în Australia, cu moștenirea acesteia de cob și chirpici; în China,cu nouăzeci de milioane de construcții din pământ; chiar și în sud-vestul Statelor Unite, avem încă o tradiție rezistentă. Există clădiri din cob din anii 1830 în New York și Pennsylvania, orașe precolumbiene din pământ în Arizona și New Mexico. California în 1980, avea 200.000 de case de pământ. Există clădiri din chirpici, vechi de un secol, în Toronto și Idaho, în condiții de frig îngrozitor și case „tabby“ în Florida subtropicală. Acele case sunt iubite și respectate de ocupanții lor. Aproape toți avem legături de milenii cu clădirile din pământ. Cu greu putem găsi pe cineva care să nu aibă un strămoș care să fi trăit într-o casă din pământ, în multe cazuri chiar recent. Nu este de mirare că ne simțim bine locuind în ele – aceasta este moștenirea noastră.
7. Durabilitate – Toate materialele biologice au o viață previzibil de scurtă. Viața le-a creat, viața le va lua înapoi. Structurile din lemn supraviețuiesc în general doar timp de câteva generații. Așa cum construim acum, folosind lemn de esență moale cu creștere rapidă, o casă ajunge în stare proastă în jumătate de secol. Pământul, prin contrast, fiind geologic,durează pe termen nedefinit. Clădirile din pământ locuite din Orientul Mijlociu și India sunt adeseori mai vechi de o mie de ani. În acest răstimp patruzeci de generații umane au venit și au pierit. Dacă construiți acum o casă naturală, gândiți-vă la uimirea de pe fețele stră-stră-stră-stră…… nepoților voștrii.
8. Impactul asupra mediului – Construirea cu materiale naturale reduce presiunea pentru extragerea resurselor și pentru procesarea lor industrială. Reduce poluarea, defrișările și consumul de energie. Industria construcțiilor este o cauză majoră a mineritului și a procesării industriale, cu tot alaiul însoțitor de poluare, dezastre ecologice și dezbinare socială. Materialele de construcții moderne depind de minerit: ghips pentru pereții de ghips-carton; fier pentru armături, feronerie și acoperiș; calcar pentru ciment. Și fiecare material utilizat într-o clădire modernă tipică este produsul unei procesări intens consumatoare de energie electrică. Fabricile de cherestea, turnătoriile de oțel, fabricile care confecționează placaj și plăci aglomerate, instalațiile industriale care folosesc cantități imense de căldură pentru transformarea mineralelor în ciment – toate consumă cantități uriașe de energie, obținută prin arderea cărbunelui și păcurii prin îndiguirea râurilor sau prin fisiune nucleară. Acele procese de producție eliberează efluenți toxici în apă și chimicale periculoase în aer. Fabricarea cimentului Portland, de exemplu, este răspunzătoare de o cantitate estimată între 4 și 8% din gazele cu efect de seră. Și chiar și după ce materialele noastre de construcții sunt fabricate, construirea modernă depinde de un flux de camioane poluante care să ni le aducă, de obicei de la sute de mile distanță. Nu întâmplător conteinerul pentru gunoi este o caracteristică proeminentă a celor mai multe șantiere de construcții. Depozitele de deșeuri rămase în urma construcțiilor sunt un produs secundar major al construirii industriale și al distrugerii și cuprind până la 25% din volumul gropilor de gunoi. 75% din copacii tăiați în America de Nord sunt folosiți în construcții. Acum sunt asaltate Siberia și ultimele păduri tropicale mari, pentru fabricarea de placaj ieftin pentru casele de lemn de milioane de dolari care vor fi defuncte în jumătate de secol. Prin folosirea pământului în loc de lemn pentru ziduri, pardoseli și finisaje într-o casă standard de 186 mp, putem salva 60-80% procente din cherestea. Dacă noi, în-treaga societate, am trece la construcții din pământ, 600 până la 800 din fiecare 1.000 de copaci marcați în mod curent pentru tăiere ar fi cruțați. Statele Unite ar putea fi autosuficiente în ceea ce privește cheresteaua fără să mai facă vreodată vreo defrișare. Construirea din pământ reduce simțitor cererea pentru extragerea și procesarea altor materiale. La construirea din cob, pământul pentru construcție este săpat local; în gene-ral se folosește pământul în surplus rezultat din amprenta la sol a clădirii. Procesarea este minimă, nu implică mașinării sau substanțe chimice și poate fi aproape fără zgomot. Fără puțuri miniere deschise, de o milă adâncime, fără reziduuri toxice sau bălți de efluenți, fără orașe subordonate companiilor. Construirea cu pământ nu generează poluarea aerului sau a apei. Materialul în exces se întoarce direct în sol, efectiv nealterat. Când o clădire din pământ nu mai este dorită, se întoarce la componentele originale și devine din nou o grădină. Desigur, este imposibil să construiești o casă fără nici un impact asupra mediului, însă este responsabilitatea noastră să minimizăm și să localizăm daunele. La început,groapa săpată în curte pentru argila din care faci casa din cob poate că arată urât, însă este cu mult mai puțin urâtă decât decopertările miniere, fabricile uriașe și autostrăzile, iar tu personal poți prelua controlul pentru a transforma problemele în lucruri bune. Acea groapă din curtea ta ar putea deveni un iaz cu broaște deosebit.