După multe articole scrise cu subiecte despre construcții ecologice iată, a sosit vremea să împărtășesc cu voi și unele experiente proprii chiar din grădină….ceea ce îmi face multă, multă plăcere (atât să împărtășesc cât și să gradinaresc :))
Ca și introducere, vreau să vă spun că niciodată nu m-am gândit că o să îmi placă vreodată asa de mult grădinăritul ca acum, în ultimii 3-4 ani, de când ne-am mutat în pădure cu gândul de a deveni autosustenabili, să trăim o viață simplă dar fericită și sănătoasă în natură, cu natura. Căsuță (de fapt două) avem. Ceea ce mai trebuie să funcționeze perfect este grădina. Să avem hrană suficientă și bineînțeles sănătoasă. Tocmai de asta, ne inspirăm și ne străduim să cultivăm după principii de permacultură. Avem prieteni cu experiență, internetul dar și câteva cărți unde aflăm metode simple dar eficiente și sănătoase de a ne creste hrana. Am preluat un teren pe care s-a grădinărit „tradițional” dar, încet, încet apar aici „ciudățenii” pe care mulți localnici nu le înțeleg. Una dintre acestea ar fi de exemplu straturile înălțate. Alta ar fi sera sub formă de dom geodezic. În primăvara acestui an mai adăugăm o „ciudățenie” și anume, stratul „Gaură de cheie”. În acest articol as dori să scriu câteva cuvinte despre stratul „Gaură de cheie”.
Originea stratului „Gaură de cheie”
Stratul „Gaură de cheie” este un strat înălțat (între 50 și 100 cm) rotund, de aproximativ 2 metri diametru, cu o intrare lată de cca 50-70 cm spre centru, acolo unde este un cilindru (de exemplu din plasă rapitz) de 20-30 cm diametru. Astfel, forma stratului va semăna foarte mult cu o gaură de cheie. Rolul cilindrului din mijloc este de a depozita deșeurile alimentare, materialele organice care, au o descompunere rapidă. Această compostare va ajuta plantele din strat să crească mai repede, mai sănătoși, deoarece „apa gri” rezultată se va scurge la baza stratului, la rădăcini. Cele mai multe straturi „Gaură de cheie” au peretele format din piatră deoarece acesta poate retine umezeala în interiorul stratului dar, poate să absoarbă căldură soarelui și să o transmită rădăcinilor. Se pare că originea straturilor „Gaură de cheie” provine din Lesotho (Africa) și a fost gândită pentru bolnavii care sufereau de SIDA și le era foarte greu să se aplece. Straturile erau așezate în apropierea bucătăriilor și se planta în acestea diferite mirodenii sau plante cu rădăcini scurte sau cele care se culeg mai devreme : pătrunjel, oregano, kale, salată, ceapă. Sunt suficient de înalte încât să nu fie nevoie să se aplecăm iar ca și diametru, gândite în asa fel încât să se ajungă lejer la plante fără să fie nevoie să ne întindem prea mult. Stratul în sine se formează din diferite materiale organice, într-un mod foarte asemănător cu straturile înălțate (vezi „hugenkultur”) : lemn putred, crengi tocate, coajă de copac, paie, fân, bălegar și pământ fertil.
Stratul „Gaură de cheie” în permacultură
Chiar dacă a fost gândit pentru persoane cărora le-ar fi fost greu să gradinareasca tradițional, văzând eficiența acestor straturi, tot mai multe persoane sănătoase au adaptat această soluție ca și „straturi de bucătărie”. Mulți au adăugat unele modificări, cum ar fi renunțarea la recipientului pentru compost, folosind spațiul rotund, centrul rotund al stratului pentru a ajunge mai bine la plante. Astfel se poate mări diametrul stratului de la 2 la 3 metri deoarece la plante poți ajunge și din interiorul și din exteriorul stratului. De asemenea, mulți grădinări adaugă rame în pământ pentru a ajuta descompunerea materialelor organice. În permacultură, stratul „Gaură de cheie” este recomandat ca și soluție pentru spatii mici. Imaginați-vă, până la urmă, stratul „Gaură de cheie” este un strat obișnuit de 6 metri, înălțat și îndoit.
Stratul „Gaură de cheie” la Coliba Verde
Trăind în pădure, avem prea mult lemn ca să nu ne folosim de acestea și în grădină. De curând am tăiat un măr bătrân. Ce este putred si toate crengile mici vor ajunge în subsolul stratului nostru. Și noi folosim stratul ca și „grădină de bucătărie” și chiar am și așezat-o la câțiva pași de bucătăria de vară. Peretele stratului l-am făcut din sipci de lemn rămase din construcții și între ele am împletit cu nuiele. La subsolul stratului am pus lemn putrezit apoi crengi rupte și tăiate mărunt. Peste asta am adăugat un strat consistent de coajă de molid (lemn folosit pentru construirea bucătăriei de vară) iar apoi un strat de aproximativ 30 cm de paie. Peste paie am pus aproximativ 5-10 cm de bălegar apoi vreo 15-20cm de pământ fertil. Urmează să plantăm și apoi sa vedem rezultatele. Dorim să plantăm ceapă, usturoi, pătrunjel, salată, spanac, leuștean, tarhon, oregano…. Stratul nostru a ajuns la aproximativ 70cm înălțime. În vară vom reveni cu rezultatul (imagini)…sau, puteți veni personal să vedeți 🙂
