O descriere detaliată a tot ce înseamnă o construcție din saci umpluți cu pământ (earthbag) : costuri, scule, materiale, forța de muncă, observații, etc.
În primavara anului 2017 ne-am apucat să facem unele amenajări în viitoarea grădină de la „Coliba Verde”. Pe lângă rezultatul dorit ne-am ales cu un un morman de pământ (vreo 3-4 m³) în mijlocul grădinii. În următorul an s-a dovedit că nu este chiar mijlocul ci, de fapt, marginea grădinii. Revenind la acel morman de pământ – că de aici pornește povestea noastră – ne-am propus, cu Maria, să facem ceva util cu acel pământ : să experimentăm! Am ales să construim o căsuță micuță. Aveam multe de câștigat din acest experiment :
- ne alegem cu o căsuță în care să depozităm sculele de grădinărit,
- primul contact mai serios cu tehnica „saci umpluți cu pământ” (earthbag) (ogasiti o descriere despre aceasta tehnica pe site-ul www.casenaturale.ro)
- datorită design-ului asemănător cu viitoarea casă pe care dorim să ne-o construim, putem să ne dăm seama de costuri, timp de construire, comportament în timp, etc.
- tot la această construcție, mi-am mai permis un experiment interesant (cel puțin pentru mine) : și anume, faptul că intenționat nu i-am făcut fundatie. De nici un fel. Am fost curios dacă pot tine casa uscată doar din drenaje. În ceea ce privește rezistenta la cutremur….vom vedea sau, poate nu 🙂
- Un alt experiment a fost rezistența sacilor (și al peretelui în sine) la expunerea acestora la razele UV și intemperii. Pereții au stat un an netencuiți, doar cu sarpanta acoperită cu o folie obișnuită de nylon
În continuare, în rândurile de mai jos, am să vă detaliez cât se poate de mult această experiență….cu speranța că, informațiile vor fi utile cuiva. Despre durata construcției, costuri, observații, etc……însă, înainte de toate, doresc să precizez un aspect extrem de important : birocrația. Lucrând în domeniu, știu foarte bine faptul că orice casă are nevoie de autorizație. Chiar dacă această căsuță adăpostește acum un suflet, atunci când am hotărât să punem pământ peste pământ și să ridicăm o mică construcție, nu ne-am gândit decât la ceva experimental și doar spațiu de depozitare pentru scule. Pe viitor, vom încerca să găsim o soluție, împreună cu autoritatile locale, de a încadra construcția într-un cadru legal. Probabil, anexă gospodărească.
Câteva detalii tehnice, structurale
Casă rotundă, cu un diametru interior de 3,70 m, la care s-a adăugat o „fustă” spre nord. Înălțimea peretelui care formează „miezul” (partea rotundă) măsoară 2 m. Pe jumătatea nordică a casei, la o distanță de aproximativ 1,5 m față de peretele miezului rotund s-a construit un perete înalt de aproximativ 1,5 m. Acest spațiu, dintre peretele miezului rotund și peretele exterior, este un spațiu întunecat și probabil va servi ca și beci, cămară, etc. Fiind o casă organică nu pot decât să estimez că vorbim de aproximativ 25-30 mp² utili. Grosimea pereților este de aproximativ 50 cm. Acoperișul este unul autoportant, rotund, cu căpriori din dulapi de 0,15×0.05×5 m și sarpanta din scândură. Învelitoarea este un acoperiș verde. Acoperisul, spre nord, continuă până pe pământ. Deci, se poate urca ușor pe acoperiș. Termoizolatia acoperișului este lână de oaie netratată. Căsuța are două geamuri de aproximativ 70×100 cm fiecare și un luminator în acoperiș de aproximativ 80 cm diametru. Căsuța este una minimalista, simplă. În depozit există și o toaletă compost. Nu există apă „la robinet” și nici alt mobilier decât un pat și un mic blat. Podeaua este din piatră dar, probabil va fi schimbată cu podea de lut.
Scule necesare
Pentru construirea unei astfel de case, sculele necesare sunt puține, pot zice că, pot fi chiar primitive. Însă, adevărul este că multe scule moderne ne ajută pe șantier. Din ce am observat eu, secretul acestei tehnici constă în bătătorire. Recomand să aveți (cel puțin) un mai adecvat : greu dar, ușor de manevrat. Se poate confectiona din buturugi. Alte scule necesare la construirea peretilor : lopată, sapă, târnăcop, roabă, casma, găleți, ață cu plumb sau nivelă. Pentru acoperiș aveți nevoie de ruletă, ciocan, fierăstrău dar, de mare ajutor ar fi o drujbăPentru finisări am folosit cancioc, mistrie, bidinea dar și unele scule electrice cum ar fi fierăstrău pendular, rindeaua sau mașina de șlefuit (lemn)
Forța de muncă
Când am decis că ne dorim o casă ecologică eram foarte entuziasmați că o vom construi în familie. În teorie este frumos dar, în practică nu e chiar asa. La început, visam o casă din „cob” (cob = o altă tehnică de a construi cu lut. Detalii AICI). Copii aveau 1, 7 și 9 ani. Mi-am dat seama că din cauza celui mai mic dar, și pentru că : grădinărit, gătit, spălat etc, pe Maria nu pot să o implic în construcții. Desi își dorea. Ceilalți doi copii…sunt totuși copii și nu mă pot aștepta să stea lângă mine, 6-8 ore pe „șantier”. Astfel, am început să mă gândesc la ceva mai simplu, mai rapid decât cob-ul. Asta nu înseamnă că a construi cu „cob” ar fi ceva ce nu se poate face în familie. Îmi doream sa (mai) încerc, sa mai experimentez. Asa am ajuns să construiesc această căsuță cu saci umpluți cu pământ. Primele câteva rânduri le-am construit cu copii și cu Maria. Câteodată chiar și singur. La un moment dat, am avut un voluntar pentru o săptămână. Nu lucram foarte mult la casă. Zilnic câte o oră sau două. Și niciodată mai mult de două persoane. Au fost deseori și zile întregi fără să facem ceva. În timpul verii am avut un atelier la care am avansat vreo 3-4 rânduri și apoi o familie ca și voluntari cu care am mai pus vreo doua rânduri. Astfel, încet, încet, a sosit toamna și împreună cu Maria, am făcut un efort și am terminat cele 18-20 de rânduri. Ea pe perete, cu sacul pregătit iar eu lopătând de jos, direct în sac. Apoi, tot Maria bătătorea. Astfel, grosimea (înălțimea) unui rând ajungea la 12 cm, însă un rând bine bătătorit de o mână de bărbat nu trecea de 10 cm. Cărțile de specialitate recomandă sârmă ghimpată, în două rânduri paralele, intre fiecare rând de saci umpluți. Ca și experiment, mi-am propus să înlocuiesc sârma cu țăruși, bătuți în mijlocul sacului, care, pătrundea în cel puțin două rânduri de saci. În toamna aceluiași an (2017), împreună cu un voluntar din Franța, ne-am jucat cu acoperișul. Împreună am experimentat prima oară acoperisul autoportant, apoi ca și învelitoare, am încercat cocenii de porumb. Era nostim. 🙂 Arăta căsuța ca o colibă din Africa. Ne gândeam că va funcționa și ca termoizolație. Nu a fost chiar asa. Am dat cocenii, am pus sarpanta din scândură și am acoperit casa cu o folie simplă. Casa a stat așa pana în vara anului 2018, atunci când la primul atelier am început sa tencuim casa. Bătută de vânt, ploi, ninsori, raze UV, îngheț, dezgheț – structura a rezistat destul de bine. Sacii s-au rupt în multe locuri dar, peretele s-a deteriorat doar la suprafață, fiind ușor de reparat cu tencuiala. Am realizat că, de fapt tot secretul structurii constă în bătătorirea pământului, sacii având doar un rol de cofrag provizoriu până se stabilizează pământul bătătorit. Odată cu venirea verii, lucrările la căsuță au luat un ritm alert. Asta deoarece a sosit la noi Tudor, un tânăr bucureștean care, a dorit să se stabilească pe un teren apropiat de cel al nostru. I-am oferit posibilitatea de a locui în această căsuță, până-și construieste propria casă, cu condiția să termine căsuța din grădină. Cu o implicare impresionanta, în perioada octombrie – noiembrie, Tudor a construit (aproape singur) peretele depozitului, a terminat acoperisul și a finisat în proporție de 80 – 90% interiorul casei. Tot el a construit și o mică toaletă compost. Deși am început totul ca un experiment și utilitatea inițială a fost de a depozita sculele, ne bucurăm că până la urmă căsuța servește temporar, drept adăpost pentru un suflet. Adunând la un loc toate orele lucrate la această construcție, cu un calcul aproximativ, pot spune că o astfel de construcție – pentru 4 persoane care muncesc conștiincios a câte 8-10 ore pe zi – ar dura maximum o lună de zile. Faptul că ne-am implicat noi, ca și familie, ne-au ajutat voluntarii, participanții la ateliere și Tudor a terminat o mare parte din constructie ne-ajutat să economisim o sumă de bani cel puțin egală cu suma cheltuită pe materiale. Dacă am fi lucrat la casă, doar noi, familia, probabil că și acum ar sta „miezul” casei doar sub o folie….nefiind neapărat o prioritate pentru noi.
ÎNVAȚĂ CUM SĂ CONSTRUIEȘTI O CASĂ ECOLOGICĂ IEFTINĂ.
ATELIER PRACTIC ȘI TEORETIC. Click aici pentru detalii.
Materiale și costuri
- Pământ – aproximativ 20 m³ (la maxim 15 m distanță) – gratis
- Saci de rafie (100×60 cm) – aproximativ 42 saci pe un rând. În total, aproximativ 1000 saci. Desi exista posibilitatea sa cumpăr ieftin direct de la vreo fabrică sau supermarket, am preferat sa iau din magazinul de metal-chimice din comuna la 1 sau 1,5 lei / bucată. Un total de aproximativ 1300 lei
- Cherestea : 20-25 dulapi + maximum 1m³ scândură – aproximativ 800 lei
- Geamuri : 2 termopane, fără tâmplărie, fiind încastrate în niște rame refolosite ( 170 lei în total) și un parbriz de tramvai pentru iluminator (gratis). În perete este încadrat și o damigeana de 50 l, recuperata din gunoi. Servește ca și sursa de lumină.
- Hidroizolații și membranele protectoare ale acoperișului. Despre experienta și rezultatele proprii cu privire la acoperiș verde am scris deja un articol. La acoperisul căsuței s-au cheltuit aproximativ 900 lei.
- Lână de oaie (nespălată, netratată) – aproximativ 1,5 m³ – gratis
- Alte materiale (pentru finisări) : pentru că la final, căsuța a ajuns chiar să fie locuită, s-au mai investit bani în unele finisaje : cabluri, becuri, conectori (aproximativ 50 lei), balamale (aproximativ 30 lei), „radiator” de horn, țeavă pentru horn, plus alte mărunțișuri (cuie, șuruburi, sârmă ) maxim 300 lei. Cost total : aproximativ 3550 lei. La momentul în care scriu acest articol, casa este aproape gata, mai e nevoie doar de niște finisări : tencuit, vopsit, pus pământ pe acoperiș. Acestea nu necesită investiții. Probabil vom cumpăra o saltea din burete, care va costa maximum 250 lei. Dacă as fi ales să fac fundatie, costurile nu s-ar fi schimbat mult deoarece am piatră și nisip pe teren, doar var pastă ar fi trebuit să cumpăr, care nu ar fi costat mai mult de 100 lei. Pot să spun că această căsuță a costat aproximativ 120 LEI/m² (sub 30 €/m²).
Despre costurile unei case ecologice am scris mai detaliat AICI!
Observații
- O astfel de casă este mult mai rezistentă, durabilă decât cred cei care nu au vrut legătură cu asa ceva.
- O astfel de casă se poate construi destul de ușor. Nu poți greși foarte mult și greșelile se pot repara usor
- Chiar dacă pare ieftin, încă se mai pot reduce din cheltuieli : geamuri refolosite, saci direct de la fabrica, în loc de cherestea se poate folosi lemn din pădure. Puteam sa folosesc lemn rotund în loc de dulapi. Dulapii costă 1000 lei m³ iar lemnul rotund 350 lei/m³. Scândura folosită la sarpanta (700 lei/m³) poate fi înlocuită cu crengi din pădure
- Dacă îți construiești casa în familie, nu te aștepta să termini într-un an
- Lâna crudă – nu e chiar asa de neagră pisică cum o vopsesc cei cu interese financiare. A mirosit la montare. După 2-3 luni, nu miroase, nu sunt molii.
- Confortul termic din interior este foarte plăcut. Dacă nu mă înșel, Tudor nu a consumat mai mult de 2 m de lemne… Si deja suntem la începutul lunii februarie
- Lipsa fundației încă nu a afectat casa în nici un fel
- Cum spuneam, sunt multe asemănări cu viitoarea noastră casă. Îmi dă curajul să cred că voi reuși să construiesc o casă ecologică ideală (cel puțin din punctul meu de vedere) care, va avea tot confortul cu care am fost învățați în „civilizația urbană”, undeva la 5-7000 de euro. Cu o suprafață utilă de 75-100 m²
Cu speranța că aceste informații v-au fost utile, atașez câteva imagini cu căsuța din povestea de mai sus.
Imagini
