Recent înfințata asociație „Coliba Verde” are ca scop principal promovarea și încurajarea construcțiilor ecologice dar, și traiul simplu, autosustenabil, cu grijă față de mediul înconjurător. Pentru a-și atinge scopul, asociația își propune să organizeze evenimete, manifestări de informare a celor interesați de această temă. Un astfel de eveniment este și conferința de două zile, mai exact în zilele de 22-23 februarie 2020. Evenimentul va avea loc în localitatea Brașov și va avea câțiva invitati speciali, ai căror nume este pe buzele multora dintre cei ce vorbesc de construcțiile ecologice (lut, baloți din paie, etc). Este vorba despre Arh. Ileana Mavrodin și Arh. Silvia Demeter si Arh. Vlad Sadici.
Seminar „Case ecologice”, Brașov 22-23 februarie, 2020. Click pentru detalii!
În acest articol ne propunem să acordăm puțină atenție doamnei Ileana Mavrodin, și să vedem de ce ar trebui să veniți să o ascultați apoi, intr-un alt articol vă vom povesti si despre ceilalți prezentatori desi, credem că, pentru pasionatii de case ecologice nu vom putea adăuga prea multe noutăți.
Ileana Mavrodin scrie chiar ea pe site-ul personal că „sunt o arhitecta născuta in Romania care și-a petrecut 12 ani traind și muncind în Canada. Canada este o țară primitoare și foarte frumoasă dar viaţa în aer conditionat nu e pentru mine! În 2004 Casa-Verde mi-a schimbat destinul!
Visul meu acum este să introduc „cobul” (ce este mai exact „cob-ul” poti citi AICI ) ca alternativă de construcție ecologică în România.
In timp ce am lucrat la acest proiect am intalnit o serie de oameni interesanți; am legat noi prietenii și am fost ajutata și încurajată. Avocați, arhitecți, ingineri sau localnici ne-am imlpicat cu toții și am împărtășit același vis. In vara anului 2004 am venit în vacantă în România, aveam la mine o carte: “How to build a cob cottage”, citeam despre construcțiile de cob pe care un arhitect englez le face pe coasta de vest a Americii. Am găsit în sudul Banatului, la Sasca, exact terenul lutos despre care se scria în carte, am început să experimentez cu cărămizi test și o macheta 1:10. Dupa 12 ani petrecuți în Canada în fața calculatorului am redescoperit placerea de a modela, am prins curaj şi am trasat un cerc cu diametrul de 4 metri voiam sa vad cum lucreaza materialul să-l las peste iarna să vedem ce se întâmplă. In acea vara s-a nascut Casa-Verde. Anul următor am revenit. Viata in aer conditionat nu imi mai placea, visam la racoarea căsuței de lut, cum sa o fac functionala sa pot locui in ea.Au trecut 7 ani de atunci, acum merg în vacanta in Canada, Casa-verde are o bancuta încălzita, baie cu apa curenta adusa prin cadere libera de la fantana din deal, curent de la o baterie solara. Anul acesta am terminat bucătăria de vara cu cuptor de paine, loc pentru ţăst și pat deasupra cuptorului.”
Fiind printre putinii arhitecti din România care au înțeles ce înseamnă o casă ecologică, datorită experienței adunate în Canada și nu în ultimul rând pentru pasiunea față de construcțiile ecologice, Ileana Mavrodin a fost din ce în ce mai căutată de cei care erau interesați de construcțiile ecologice, în special cele din lut. Astfel, pe lângă atelierele organizate sistematic, la care participă foarte multe persoane, Arh. Ileana Mavrodin se poate mândri cu multe realizări, aproape fără excepție fiind vorba de case din lut, construite cu tehnica „cob”. Printre cele mai mediatizate, după succesul „Casa Verde” (www.casa-verde.ro) , mai putem enumera „Satul de lut” din Berca, Buzau (www.cobvillage.ro), casa din baloți de paie din Sangeorz Bai, Bistrita Nasaud ( www.popasulverde.ro) si nu in ultimul rând, impresionanta construcție din lut, „Castelul de lut” din Porumbacu de sus, judetul Sibiu (www.valeazanelor.ro).
În republica.ro, Raluca Ion scria că, Răzvan Vasile era în 2013 proprietarul unui teren din localitatea Porumbacu de Sus, din județul Sibiu și tatăl unui băiat. Pe teren voia să construiască o pensiune, iar experiența lui de tată l-a făcut să se gândească la o construcție de poveste, una care să semene cu căsuța piticilor din pădure.
A schimbat patru arhitecți, iar al cincilea a înțeles ce își dorea să facă din acele desene cu pereți rotunjiți. Era Ileana Mavrodin. Așa a fost ridicat, pe structură de lemn și cu ziduri din cob, Castelul Zânelor.
Câteva detalii tehnice despre construcție am scris pe site-ul „www.casenaturale.ro” însă aici ne dorim doar să amintim că „drumul parcurs” de doamna Ileana Mavrodin de la „Casa Verde” până la , acum renumita, construcția „Castelul de lut” este de fapt dovadă cea mai bună că întoarcerea la natură nu înseamnă neapărat o întoarcere la „sărăcie” sau în „bârlog” – asa cum ironizează unii – ci poate însemna o îmbinare plăcută, sănătoasă a arhitecturii organice, ecologice cu cerințele, standardele traiului din acest secol. Vă invităm cu mare drag să veniți să aflați povestea intreagă al acestui „drum”, chiar de la doamna arhitect Ileana Mavrodin, la seminarul din luna februarie al anului 2020.
„Cât costă o casă ecologică (naturală)?” – este intrebarea pe care îmi place să o urăsc. 🙂 Sunt întrebat foarte des, dar înțeleg. Oamenii vor totuși să știe la ce să se aștepte atunci când decid să-și construiască o casă. Mai ales că, majoritatea dintre noi „am auzit” că o casă ecologică ar fi de fapt soluția pentru toată lumea, ar fi soluția pentru a NU apela la credite bancare. Din păcate, deseori oamenii sunt dezamăgiți! Oare pe bună dreptate? Adevărul este că în unele cazuri este destul de greu să stabilești exact preșul corect. De ce? Pentru că, (cel puțin din punctul meu de vedere) o casă ecologică este de fapt o casă tradițională (indiferent de zona din care ne inspirăm în ceea ce privește arhitectura sau design-ul casei, desi ar fi recomandat să vă inspirați chiar din arhitectura tradițională din zona în care construiți) dar cu îmbunătățirile necesare, pentru o eficiență energetică maximă și cu adăugarea elementelor noi din tehnologia modernă care ne ajută la sporirea confortului. Ori casele tradiționale întodeauna s-a construit cu materiale si soluții naturale, locale. Cu forță de muncă locală. Prin immplicarea familiei la maxim. Acum, în era industrializată, sunt tot mai multe soluții prefabricate care, ne sunt vândute sub „sigla” CALITĂȚII! Tocmai în această ordine de idei, personal, consider că sunt două tipuri de case ecologice : cele prefabricate (sau din materiale prefabricate) și cele naturale (construite din materiale naturale locale sau materiale reciclate). Diferența? Cum spuneam, producătorii de soluții prefabricate spun că oferă calitate și garanție. Este o soluție unde beneficiarul nu trebuie neapărat să dețină cunoștințe în domeniul construcțiilor (deși recomand CU LITERE MARI – pentru a putea supraveghea lucrările), nu trebuie să fie îndemânatic și nu trebuie să lipsească de la servici. Pe de altă parte, astfel de case primesc cu ușurință autorizție de construcție ca să nu mai spun că acum legea NU NE PERMITE să ne construim singuri casa! Însă, toate astea pot duce la costuri foarte mari, îmi permit să zic chiar exagerat de mari. Poate chiar si 50% mai MULT decât o casă convențională, cărămidă și polistiren sau lemn si vată minerală! Toate astea sub „sigla” sănătății („casă BIO”) si a „calității” (oare putem fi siguri?). Și atunci să încercăm să convingem oamenii (de rând) să-și construiască case ecologice? Pe de altă parte avem casele naturale. Avem atâtea tehnici (
Dacă ne facem o casă din paiantă sau chirpici, și pereții nu sunt destui de groși, căldura din casă, se va întâlni cu frigul de fară și va face condens în perete. Umiditatea va ataca în primul rând paiele din compoziția chirpicilor, apoi lemnul din structură! Noi în interior menținem o temperatură constantă, deci putem presupune că pereții, vor avea aproximativ 20 grade celsius itr-o grosime de 10 cm (poate puțin mai scăzut spre exterior). În schimb, afară (vorbim de iarnă) temperaturile pot fi schimbătoare. Dacă ajunge mult sub zero, din exterior pământul la fel va absorbi ca si in interior si dacă este suficient de frig si multa vreme, cele doua temperaturi se vor intalni in perete si vor face condens. Așadar, oameni buni, grosimea și compoziția pereților exteriori contează foarte mult. La fel cum contează și fundația, dar mai mult ruperea capilarității (urcarea umidității) dintre sol și perete! Pe de altă parte, degeaba este călduroasă o casă din grinzi de lemn de exemplu, dacă vei consuma 10 m de lemne pe sezon. Dacă ai avea grosime suficientă, nu ai avea pierdere de energie (căldură) iar consumul de energie va scădea chiar cu 70%! ….să revenim la oile noastre (cu cei trei câini 
Lutul are trei dezavantaje față de materialele industriale obișnuite :
Pe de altă parte, lutul are multe avantaje față de materialele de construcții industriale, obișnuite:
Pentru unii e un „moft”, pentru alții e un „nou trend” sau ceva „senzațional”, dar pentru Lázár Attila din Miercurea Ciuc este pur și simplu o casă sănătoasă, eficientă și de ce nu, chiar și durabilă!
Cât de mulți dintre noi au fost într-o turnătorie sau o fabrică de rigips? Dacă am fost, ne-a plăcut ce am mirosit, am auzit și am simțit acolo? Când copiii fac o excursie cu clasa la abator, încetează să mai mănânce carne. Când vedem cum sunt făcute componentele de construcții, căutăm moduri mai bune de a ne face singuri casa. Mișcarea construirii naturale i-a ajutat pe oameni să refacă legătura cu tradiția noastră de adăpost independent, cu siguranță unul dintre drepturile noastre naturale.
Deși au trecut mai bine de cinci ani de când se promovează intens si in România (in limba română) tot ceea ce înseamnă casele ecologice, credem că încă este ceață densă in această privință. La atelierul din luna mai de la Coliba Verde dorim să „ridicăm cortina de ceață” si să vedem in detaliu ce înseamnă cu adevărat o casă ecologică. In cele 5 zile se va prezenta teoretic tot ce înseamnă casă ecologică. Se va vorbi despre fundatii, structuri tehnici de construire, solutii de termoizolare si finisare si multe altele. In principiu tot ce tine de o casă ecologică, de la A la Z, începând chiar cu alegerea terenului ideal. De asemenea, atelierul va avea si o parte practică prin care, participanții pot vedea sau încerca diferite tehnici de construire (fundatie, pereti eventual acoperiș) dar si tehnici de tencuire sau alte finisări. Organizăm acest atelier cu gândul că după cele 5 zile, veti pleca de la noi cu multe gânduri clarificate in ceea ce priveste casele ecologice dar si relaxati si reincarcati sufleteste. Asta pentru ca in timpul atelierului va vom vorbi si despre stilul de viată „off-grid” (fără facturi), in armonie cu natura. Pe de altă parte, dacă participanții vor dori, se pot organiza scurte excursii la Sovata (20 km), Salina Praid (27 km), Corund (localitate renumită pentru atelierele de olărit-35 km), Muzeul pălăriilor din paie (15 km) sau se pot vizita satele din imprejurimi, cu arhitectură tradițională, cu case de peste 100 ani. Doritorii pot achizitiona produse locale, traditionale cum ar fi cas, miere, gemuri, slănină, vin, pălincă, etc. Bineînțeles, nici de această dată, nu vor lipsi focurile de tabără și voia bună din jurul acesteia!
Numele spune totul :
3. Alegeți dimensiunea ferestrelor corect!
Fă economii în avans, 
Deșii locul este extrem de populat de urși și lupi, Csaba nu are nimic rău de spus despre aceste creaturi atât de înfricoșătoare. La fiecare geam al casei, a pus diferite sigle ale unor canale de televiziune renumite în difuzarea documentarelor despre natură și acesta este „televizorul” lor. Au văzut mulți urși, lupi și căprioare…prin geam dar și în afara casei. El spune că „urșii ne respectă, evită să ne deranjeze. Nouă nu ne este frică de ei, ba chiar de multe ori vorbim naturii, animalelor, plantelor. Cel mai bun exemplu, comparatie este stâna de pe dealul de vizavi, unde cioabanii au vizite frecvente, urlă la urși, strigă, fac gălăgie ca să-i alunge. Și noi avem cai, capre găini….ar putea ataca și la noi dacă ar vrea”
