Un acoperiș reciprocal este de fapt o structură autoportantă care are la bază doar câțiva căpriori de bază, la care poți adăuga oricât de multi căpriori dorești, în funcție de proiectul tău. Acest tip de acoperiș datează din secolul 12. fiind întâlnit în arhitectura din Japonia și China, dar a fost un subiect explorat chiar și de Leonardo Da Vinci. Teoria este surprinzător de ușor de urmat, odată ce ați înțeles despre ce este vorba.
Căpriorii așezați corect rezultă o structură atât de puternică, încât acesta poate suporta chiar și greutatea unui acoperiș verde (cu pământ și vegetație, la care iarna se adaugă și greutatea zăpezii). Puteți citi AICI despre propria experiență cu acoperișul verde
Avantaje
- Acoperisul reciprocal (autoportant) are marele avantaj de a fi foarte ieftin datorită faptului că materialul de bază este unul brut care nu are nevoie de prefabricare ca o grindă dreptunghiulară iar tocmai din cauza asta nu există cheltuieli (mari) pentru transportul acestora.
- Se poate monta foarte rapid, neavând nevoie de o schelă sau stâlpi de sprijin, elemente ajutătoare care pot deranja în design-ul interior al locuinței.
- Datorită spațiului gol din mijloc, ai posibilitatea să montezi un luminator, având astfel vizibilitate spre cer, beneficiezi de multă lumină naturală
- Un acoperis reciprocal (autoportant) distribuie greutatea in mod egal pe pereții portanți. Odată ce acoperișul a stabilit, toată greutatea este exercitată vertical, și nu în lateral, impingand peretii spre exterior. Pereții nu sunt supuși unor forțe exterioare.
- Este soluția optimă pentru cei care aleg case cu forme organice, case rotunde
Construirea
Pentru a începe asamblarea acoperișului aveți nevoie de un stâlp (doar temporar!) pe care să se sprijine primul căprior. Acest stâlp poate fi ulterior scos, mai bine zis, trebuie scos dacă nu vrei să-l ai în mijlocul casei. Există acolo puțină matematică, dar dacă, în prealabil faceți câteva probe, exerciții cu șipci subțiri din lemn vă veți da seama singuri de modul în care trebuie asamblat acoperișul.
În funcție de învelitoarea care ați ales-o este nevoie de mai mulți sau mai puțini căpriori. În general cei care aleg un astfel de acoperiș, optează pentru acoperiș vegetal. Asta înseamnă că peste căpriori montează scânduri, hidroizolație, membrană antirădăcină ți pământul, respectiv vegetația.
Poate că ați înțelege mult mai bine dacă ați viziona filmulețul în care Tony Wrench – un adevărat meșter în construirea acoperișurilor autoportante – explică cum trebuie asamblat un astfel de acoperiș. (din păcate doar în limba engleză….dar, oricum imaginile pot fi de folos)
Video : explicații cu privire la asamblarea unui acoperis reciprocal (autoportant) – limba engleză :
Emanuela Urdea și-a obținut certificarea de la Institutul de Cercetare în Permacultură din Australia, fondat de însuși parintele Permaculturii, Bill Molison, și în prezent condus de cel mai apropiat elev al său, Geoff Lawton. Studiază Permacultura din 2012, de când a descoperit ‘opera de artă’ a lui Sepp Holzer, din Lungau, Austria. Din acel moment și-a început studiul independent, citind cărți, articole, vizionând clipuri și documentare, urmărind și învățând de la Designeri Certificați recunoscuți internațional, precum Paul Whaton, Geoff Lawton, Dave Jacke, Eric Toensmeier, Joe Polaischer, David Holmgreen, Rob Avis, Angelo Eliades, și mulți alții.
Șeminee de lut
Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa ultimele tendinte in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii unei cladiri in pamant – izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare – cu confortul tehnologiilor moderne si designul de ultima ora.
Bordeiul
Lutul are trei dezavantaje față de materialele industriale obișnuite :
Pe de altă parte, lutul are multe avantaje față de materialele de construcții industriale, obișnuite:
Cuvântul iurtă își are originea într-un cuvânt turcic, care desemnează urma lăsată pe pământ de un cort care a fost mutat, putând în unele circumstanțe să semnifice și patria, relațiile de rudenie sau drepturile de proprietate feudală ale unei anumite persoane. „Iurtă” poate fi folosit în legătură cu modul de locuire în corturi numai în alte limbi decât cele turcice. În turca modernă, cuvântul „iurtă” este folosit ca un sinonim pentru „patrie”. „Iurtă”, înțeles ca structură de locuit, a intrat în limbile europene prin intermediul limbii ruse, unde se folosește cuvântul юрта (iurta) pentru a desemna respectiva structură.
Un fel de casă cu o simbolistică foarte puternică: acoperișul reprezintă cerul sau bolta paradisului, coroana reprezintă soarele și intrarea în lumea de sus, cei doi stâlpi – bagana – fac legătura între lumea de jos și lumea de sus.
„Trișatul” se datorează faptului că, de fapt, această casă pe care am să v-o descriu mai jos, a costat 40.000 de dolari. În condițiile în care dorim să ne construim o casă ecologică în România, considerăm că 40.000 dolari sunt mulți bani. Pentru un american, poate că nu. Dar casa lui Gary Zucker se află în SUA, mai exact în apropierea orașului Austin, Texas.
Gary spune că habar nu avea de multe, dar când s-a apucat, totul a venit de la sine. Recunoaște că, uneori a făcut exces în ceea ce privește dimensiunile, cantitatea materialelor, tocmai pentru a fi sisgur de rezistența acestora. În ceea ce privește tehnica cu care a construit pereții exteriori, a ales așa numita tehnică „slip-straw” sau „light – straw”. El se gândea să o construiască din piatră, dar un prieten, specialist i-a atras atenția că va trebui să construiască pereți dublii, cu termoizolație la mijloc (piatra are calități de conductivitate termică extrem de ridicat). La un atelier, din întâmplare a văzut tehnica „light-straw” și a zis „păi e simplu! Asta o pot face chiar și eu!”. Este o soluție de mijloc între casele din baloți de paie și cele din lut (cob). Paiele (desfăcut) se amestecă cu un lichid argilos și se așează în perete cu furca sau se pune în cofrag. Lichidul are rol de liant, dar datorită faptului că în compoziție este lut, automat se recomandă o grosime a peretelui de minimum 60 cm.
„Eu am devenit arhitect fiindcă vreau să ajut oamenii să își facă case potrivite pentru ei: pentru firea lor, pentru banii lor și cel mai important, case care să îi ajute și să îi servească. La un moment dat am fost confundată cu persoana care face rost de autorizația de construire. Ei bine și aceasta e o etapă, de care mulți se sperie, dar nu este totul. E doar un hop birocratic. Împreună cu soțul meu, care este și el arhitect avem un vis de a face case pentru oameni asemănători nouă, case așezate, care se nasc și cresc din teren. Ne place să desenăm cu mâna de aceea când concepem o casă schițăm de mână, deși moda este să faci imagini realiste pe calculator.” scrie Adina Sztahura în prezentarea de pe blogul personal.
Tehnica aplicării acestui finisaj presupune arderea fie îndividual cu o torță pe gaz, fie în pachet a unei suprafețe a scândurii. Experiența și practica vor fi cele mai bune sfătuitoare privitor la gradul de insistare cu flacăra, nivelul satisfăcător de pătrundere a carbonizării în profunzime sau viteza de producție a acestor elemente.
