Coliba Verde/ mai 21, 2017/ Educație/ 0 comments

De o vreme încoace ne-am tot gândit (după întâlniri cu alte persoane) și până la urmă am decis să alegem „homeschooling”-ul, adică copii nostrii nu vor mai merge la scoală (asa cum o stim majoritatea dintre noi) ci vor învăța acasă. Deocamdată sunt in sistemul de stat – clasele 1 (Anett) si 3 (Adam) – este doar chestiune de timp, pana cand. Bineînțeles am citit mult despre sistemele „Waldorf”, „Sumerhill”, „Montesori”, etc. dar până la urmă am decis : VOR ÎNVĂȚA ACASĂ. Însă, ca majoritatea părinților, ne facem/făceam griji : suntem în stare (noi ca părinți), într-adevăr este benefic copiilor, îi excludem din societate, etc? Stiti ce? Toate semnele ne arată că va fi bine. Nu vreau să intru în aceste detalii, pentru că, cei care sunt cunoscători știu detaliile iar cei care aud prima oară această definiție, recomand să se documenteze. Ceea ce m-a determinat să scriu această notiță, este faptul că am găsit un articol în limba maghiară care m-a/ne-a cam liniștit, ne-a adus răspunsuri la ultimele întrebări care le-am mai avut. Acum stim cu siguranță că totul va fi bine, mai bine. Acest articol mi s-a părut interesant și m-am hotărât să-l traduc (deoarece în românește nu am găsit aceste informații) și sper să fie de ajutor celor care sunt sau vor fi în situația noastră!

 

Iată articolul care l-am găsit pe site-ul www.szeretetteremuhely.hu

 

(Scuze pentru eventualele greseli 🙂 …treceti cu vederea si vedeti mesajul 🙂 ). Prima rubrică (care în articol descrie situația din Ungaria, nu este traducere ci ceea ce știu eu de situatia din România. Dacă greșesc, sau stiti voi altfel, nu vă rețineți și scrieti in comentariu…si eu/noi suntem incepatori 🙂 )

 

Cum să încep?

În România (după cunostintele mele) nu există o lege care să permită ca, copii să învețe acasă în mod privat. Ba mai mult, deoarece școala este obligatorie, riști să-ți ieie copilul (Protectia copilului) de acasă pe motiv că-ți neglijezi copilul. Pe de altă parte, dacă copilul nu va avea un certificat că are unele studii efectuate nu poate adera la învățamânt superior, ori copilul trebuie să aibă posibilitatea de a alege, atunci când vrea. În acest scop trebuie căutat un institut care-l va primi și emite un astfel de certificat recunoscut cel putin la nivel European. După cunoștințele mele, în România ai două posibilități : o scoală americană, si una din Ungaria. Pentru cea din urmă trebuie să fii cetățean al țării respective, ceea ce pentru mulți ardeleni de nationalitate maghiara nu este o problemă). În acest caz, trebuie să mergi cu copilul, la examene în Ungaria. Majoritatea celor pe care i-am cunoscut eu au ales prima variantă, si anume sistemul american. În acest caz nu trebuie să mergi deloc cu copilul la institutie, platesti o taxa anuala de cca 600-800 lei, trimiti rezultatele in scris (au incredere in tine 🙂 ) si in schimb primesti certificat

Cum găsesc o astfel de scoală?

Păi nu este foarte usor, dar primul pas este să întrebi cei care sunt deja implicati. Poti sa intrebi chiar si educatorii din scoala „normala” daca au cunostinte (pentru ca de obicei au) dar fi pregatit(ă) cu un răspuns scurt si la obiect (fara sa-i jignesti) la întrebarea „de ce vrei să-l scoti din sistem….?”.

Care sunt costurile unei astfel de educații?

Multă lume crede că a învăța acasă este de fapt o fiță pentru cei înstăriți (financiar). Că sunt angajați profesori special pentru a se ocupa DOAR cu acel copil. Nicidecum! Esenta este tocmai faptul că părinții se ocupă cu copilul, părinții sunt cei care-l educă. Asta însemnând că întodeauna, cel putin unul din părinți trebuie să rămână acasă cu copilul/copii. În general , costurile se limitează la cele achitate institutiei la care figureaza oficial copilul

Ce specializare trebuie sa aiba parintele pentru a putea „preda” acasa, propriului copil?

De nici un fel

Sigur sunt în stare să-mi educ copilu, fără specializare?

De cele mai multe ori, încrederea în sine a părintelui este obstacolul pentru a începe această activitate. De prea multă vreme și poate prea aprofundat trăim (și suntem „educati” sa credem) cu gândul că depindem de educația instituționaliztă și refuzăm să credem în educația și armonia din familie. Si da! Functionează! Nu uitați că, copii voștrii au învățat limba maternă de la voi, fără ca voi să fiți profesori de gramatică. Succesul „homschooling”-ului constă în inteligența, răbdarea și creativitatea părinților, dar și în dorința copilului de a-si însușii lucruri noi si cât este de disciplinat. Cel mai important este să fiti încrezători în voi și în proprii copiii!

Eu am si un copil micut. Pot să educ pe cel mai marisor pe langa cel mic sau va deranja?

Un frățior mai mic (sau surioară) nu poate și nu va fi un obstacol. Dacă cel mic încă mai are somn după masa (de exemplu) atunci puteti învata cu cel mare in acest timp. Mai ales în „primele clase”, ajunge să te ocupi cu copilul câteva ore (3-4) pe zi. Chiar dacă cel mic ar fi treaz, tot nu ar deranja, mai ales dacă  se joacă singur. Dacă cel mic dorește să se conecteze în „joaca” celui mai mare, atunci trebuie implicat și cel mic si „ascultat” :). Dacă neapărat are nevoie de atentia mamei, atunci, in acest timp, copilul mai mare poate primi unele sarcini/exercitii care le poate termina în mod individual.

Copilul nu devine izolat? Singuratic?

Asta este întrebarea și temerea cea mai frecventă. Lipsa socializării este argumentul cel mai puternic împotriva „homeschooling”-ului. Trăim într-o lume dură. Niciodată nu au fost atâtea agresiuni în școli ca în ultimii ani. Prin scoaterea copilului din acest sistem educational, bazat pe concurenta si pe vointa de a ajunge la o inteligenta maximă (fără a se da importanță dezvoltării talentelor, creativității), de fapt îl ferești de aceste agresiuni dar și de la posibile acte iresponsabile ale copilului, acte care sunt in stare să le facă din dorința de integrare, de a fi acceptati de grup (instinct de turmă). În asta constă secretul educației în familie : armonie, bunăstare. Părintele (pentru socializare) poete alege activități unde copii se pot întâlnii și de asemenea le sunt dezvoltate diferite aptitudini (activități sportive, biserică, cursuri educaționale, etc.). Un mare avantaj sunt comunitățile cu mentalitate asemănătoare, care sunt din ce în ce mai mult întâlnite în toată lumea, unde copilul creste cu frati, surori, vecini care sunt educati in acelasi spirit. In acest scop este de mare ajutor chiar si comunitatile din mediul virtual, unde pot face schimb de experienta.

Care ne va fi programul zilnic?

Nu este o rețetă standard în această privință. Unii aleg un program asemănător scolilor (45 minute curs si 10 minute pauza) dar altii prefera o educatie liberă, învățând doar când simt nevoia. Oricum, si atunci când nu are copilul „oră” tot învață : cum să gătească, cum să construiască, cum să cultive..etc., activități zilnice necesre supravițuirii. Oricum se va forma totul de la sine. Când copilul nu are chef atunci nici nu are rost să-l forțezi…oricum nu va învăța. Folosește-te de perioada când doreste să învete si stai langa el chiar daca ti-ar placea mai mult sa te odihnesti. O alta metoda este sa predai „in bloc” : o saptamana doar o materie. Unii spun ca functioneaza (mai) bine. Oricum trebuie sa te adaptezi doar propriul tau copil. Merita. 🙂

Educatia in familie functioneaza si la copiii mai mari?

Universitatea din Oxford (UK) caută încearcă în mod special să atragă copii educați în familie! Oare de ce? 🙂

Ce vor spune rudele, prietenii dacă află că nu-mi dau copilul la scoală?

Cu totii ne intalnim, vrând nevrând, cu întrebarea „cum se face că, copilul tău nu e la scoală la ora asta?”. Probabil este cea mai „pasnica” manifestare :).  Unii se pregătesc pentru asta (cu un răspuns adecvat), altii intimpină probleme chiar din partea părinților (bunicii copilului). Depinde de temperamentul, determinarea fiecăruia.

Share this Post

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.